Un drog minor - cafeaua

Considerată cândva un tabiet al vârstnicilor, cafeaua a devenit o prezenţă constantă a civilizaţiei noastre ultratehnicizate. Constatăm, astăzi, nu numai extinderea considerabilă a acestei băuturi aromate pe scara tuturor anilor, cât, mai ales, deplasarea centrului de greutate spre vârstele tinere. Acest fapt se verifică uşor dacă aruncăm o privire în barurile, restaurantele şi cofetăriile zilelor noastre, ce sunt ticsite de tineri şi adolescenţi care au în faţă ceaşca de cafea şi, de multe ori, din păcate, şi o ţigară între degete.

Încercând o explicaţie a acestui fenomen, sociologi, medici, biologi şi psihologi oferă ipoteze nu întotdeauna consensuale. Se vorbeşte de metamorfoze biologice mai rapide, conform cărora tinerii generaţiei actuale se dezvoltă din punct de vedere somatic mai rapid decât cei din generaţiile anterioare. Maturizarea sexuală a coborât şi ea din punct de vedere cronologic, cu câţiva ani. Toate aceste modificări de ordin somatic se însoţesc şi de o maturizare de gândire şi comportament, concomitent cu relaxarea moravurilor.

Psihologii văd în impactul tinerilor cu cafeaua o modalitate reacţională, un apel sau o rezolvare generată de suprasolicitarea în contextul modern al vieţii sociale, prin excelenţă supracompetitiv. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că pentru mulţi, ceşcuţa de cafea este, din anumite puncte de vedere, băutura fermecată, elixirul miraculos care oferă puteri magice. În lipsa unei statistici din România, vă pot informa că în SUA se consumă, în medie, pe an, 3 kg de cafea, pe cap de locuitor. Dacă ţinem, însă, seama de faptul că, din totalul general al populaţiei, circa 1/3 nu consumă cafea din diverse motive (vârstă, starea sănătăţii, proastă toleranţă), restului de locuitori îi revine un consum de 100 g de cafea zilnic (!).

Provenită, în special, din fructele arborelui de cafea (dar şi din ceai şi din nucile de cola), cafeaua a fost adusă în Europa pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Ulterior, s-a mai adăugat şi fructul plantei Teobroma cacao, care conţine un procent deloc neglijabil de cafeină şi din care, în 1875, s-a realizat, în Elveţia, prima ciocolată în formă solidificată. Drumul spre abuz, în acest domeniu, a fost facilitat şi de invazia pieţei cu extracte solubile de cafea.

În funcţie de modul de preparare şi de calităţile soiurilor de cafea, există numeroase tipuri (reţete) ale acestei băuturi. Astfel, o linguriţă rasă de cafea din varietatea „arabica“ cuprinde 60 mg de cofeină, în timp ce, în cazul întrebuinţării varietăţii „robusta“, conţine 150 mg.

Contraindicată bolnavilor cu insuficienţă coronariană

Efectele cafelei ţin, în primul rând, de excitarea sistemului nervos central, în special a scoarţei cerebrale, şi constau în diminuarea oboselii, a somnolenţei, potenţarea atenţiei şi a concentrării. În schimb, dozele mari de cofeină pot determina stări de anxietate, fugă de idei, agitaţie, stări confuzionale, dureri de cap, palpitaţii, nelinişte şi tremurături ale extremităţilor. Când se depăşeşte doza de 2 g de cofeină, pot apărea halucinaţii şi chiar convulsii. Din cauza faptului că determină accelerarea bătăilor inimii şi mărirea consumului de oxigen, cafeaua este contraindicată la bolnavii cu insuficienţă coronariană şi hipertensiune arterială.

În concluzie, cafeaua este o băutură excelentă, de incontestabilă valoare pentru condiţia umană, cu menţiunea că nu trebuie utilizată abuziv.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!