Actualitate socială
Un ocean fără recife de corali?

Un ocean fără recife de corali?

Diac. Sorin Mihalache, 26 Februarie 2011

Între cele mai uimitoare frumuseţi pe care le ascunde oceanul, cu siguranţă se află şi recifele de corali. Culori dintre cele mai stridente, forme dintre cele mai ciudate, o lume bogată, o diversitate de specii de corali şi de peşti de o bogăţie ce depăşeşte imaginaţia, comparabilă cu pădurile tropicale, scăldate în apele calde ale oceanelor, în regiuni ce îndeplinesc o listă lungă de condiţii.

De multă vreme coralii sunt o atracţie turistică pentru zeci de milioane de oameni, dar şi teme de cercetare pentru o mulţime de specialişti. Schimbările climaterice din ultimele decenii au înteţit demersurile exploratorii cu privire la recifele de corali, scoţând la iveală şi rezultate excepţionale, dar şi câteva ameninţări considerabile.

Activităţile comerciale, pescuitul, exploatarea turistică a recifelor de corali au determinat apariţia multor dificultăţi şi ameninţări în mecanismele lor regenerative. Încât astăzi situaţia se prezintă îngrijorător. Din cele aproximativ 100 de state care posedă în apele lor teritoriale recife de corali, 93 au raportat deja pagube, încât se apreciază că 75% din recifele de corali de pe Terra sunt ameninţate cu dispariţia. Între acestea, 30% prezintă un risc crescut de a dispărea în următorii ani1.

Două milioane de turişti la Marea Barieră a Recifului

Unele specii de corali din Africa de Sud au dispărut deja, iar multe altele sunt pe cale de dispariţie. Coralii existenţi în apropierea coastei din estul Africii suferă, de pe urma creşterii temperaturii oceanului şi a intensităţii luminii, o albire severă care afectează între 75 şi 77% din exemplarele speciilor existente. O serie de studii făcute în ultimii ani avertizează asupra faptului că schimbările majore ce se petrec la nivelul ecosistemului se răsfrâng şi asupra stării în care se află coralii din Marea Barieră a Recifului de Corali. Un rol esenţial în supravieţuirea coralilor îl au curenţii oceanici de adâncime, care aduc apa rece şi sărată a adâncurilor la suprafaţă. Marea Barieră a Recifului de Corali este cea mai mare suprafaţă care adună recife de corali. Ea se întinde pe aproximativ 1.400 mile lungime, de-a lungul coastei Australiei, acoperind 186.000 de kilometri pătraţi. (Impactul dispariţiei recifelor din această regiune va fi cu siguranţă şi unul economic, având în vedere că numai aici sosesc anual, pentru a vizita recifele, peste două milioane de turişti.)

Umbrele extincţiei

De mai multă vreme era cunoscut faptul că o creştere a ratei de emisie a dioxidului de carbon, în combinaţie cu acidifierea oceanelor ameninţă viaţa în recifele de corali. Un studiu dat publicităţii în urmă cu câteva zile însumează însă, pentru prima dată, modificările globale ale climei cu influenţele anumitor factori care se manifestă local, evaluând impactul lor conjugat la nivelul recifelor de corali. S-a spus deja că, pe măsură ce temperaturile cresc, coralii sunt afectaţi de un proces de înălbire. Pe lângă aceasta, pe măsura acidifierii oceanelor (din cauza dizolvării dioxidului de carbon în apă), coralii nu mai pot dezvolta un schelet suficient de rezistent, devenind vulnerabili pe timp de furtună. Cercetări recente au constatat că supraexploatarea rezervelor de peşte dezechilibrează şi mai mult ecosistemul coralilor, iar poluarea cu nutrienţi care provin din solul zonelor de coastă favorizează înmulţirea algelor care pun într-o dificultate şi mai mare dezvoltarea biodiversităţii recifelor. Mai mult decât atât, estimările arată că, în situaţia în care ritmul actual al emisiilor de carbon se păstrează, în 2050 nivelul de dioxid de carbon va ajunge la 450-500 părţi dintr-un milion, un nivel care va putea determina dispariţia completă a recifelor de corali2.

Prezervarea mediului de viaţă al recifelor de corali este un proces deosebit de complex, întrucât sunt decisivi o serie întreagă de factori situaţi în regiuni mult mai extinse. Un exemplu bun aici sunt recifele situate în suprafaţa de ocean cuprinsă între Malaiezia, Filipine şi Indonezia. Adăpostind mai mult de 600 de specii de corali şi peste 3.000 de specii de peşti, zona este considerată cea mai bogată din lume. Cu toate că o legătură directă între recifele existente aici nu este pusă în valoare, există totuşi indicii care arată că viaţa speciilor de peşti şi corali din recife, precum şi mecanismele ce asigură resursele lor naturale au legături cu o arie mult mai largă, depinzând de viaţa altor specii de peşti şi de curenţii submarini situaţi în Marea Chinei de Sud şi din Insulele Solomon3.

Un procent ţine în viaţă 500 de milioane de oameni

La prima vedere, s-ar putea crede că recifele de corali nu sunt decât importante atracţii turistice. Nu este aşa. Numai în regiunea triunghiulară amintită, recifele asigură biodiversitatea şi resursele de hrană pentru 100 de milioane de locuitori.

Considerate între cele mai vechi ecosisteme marine de pe Terra, recifele de corali nu depăşesc 1% din întreg cuprinsul suprafeţei terestre, dar găzduiesc aproape 25% din speciile de peşti oceanici cunoscute până acum! Mai mult decât atât, 500 de milioane de oameni depind de biodiversitatea recifelor de corali, de mecanismele pe care acestea le asigură pentru prezervarea vieţii speciilor de peşti din oceane. În acelaşi timp, în multe regiuni ale lumii, barierele de corali au un rol decisiv în protejarea coastelor şi a plajelor de eroziunea pe care o pot provoca valurile. În afara contribuţiei lor în circuitul vieţii oceanice, prezervând viaţa speciilor şi asigurând hrana a sute de milioane de locuitori din zonele învecinate, coralii sunt utilizaţi cu multe rezultate în producerea unor tratamente destinate unor forme de cancer, HIV, boli cardiovasculare sau ulcer4.

În fine, componenta turistică încheie lista beneficiilor extraordinare de pe urma recifelor de corali. Milioane de turişti vizitează anual recifele de pe întreg cuprinsul globului, contribuind la acumularea unor sume importante în industria turismului. În ansamblu, se estimează că recifele de corali asigură un venit anual de aproximativ 375 de miliarde de dolari în bunuri şi servicii.

La nivel global, recifele ascund sute de specii de corali şi mii de specii de peşti, unele dintre ele (cum sunt cele din Atlantic) fiind unicat, iar contribuţia lor la viaţa oceanelor este greu de estimat. Ele sunt veriga ce ţine biodiversitatea unor regiuni întinse din oceane, dinamizând activităţile turistice şi economice ale regiunilor învecinate. Multe din comunităţile situate în regiuni învecinate cu recifele de corali sunt legate în mod esenţial de acestea pentru hrană, pentru unele activităţi cu caracter economic, încât sunt numite adesea comunităţi dependente de recife5.

De aceea, se impun măsuri dintre cele mai ferme, în regiuni extinse, pentru protejarea recifelor de corali şi pentru prezervarea condiţiilor de viaţă necesare asigurării biodiversităţii.

luminaceluinevazut@gmail.com

1 Cf. Reefs at Risk. Revisited, editatã de World Resources Institute, Washington, 2011.

2 Cf. Kenneth R. N. Anthony, ş.a., "Ocean acidification and warming will lower coral reef resilience", în rev. Global Change Biology, 2011, DOI: 10.1111/j.1365-2486.2010.02364.x şi "Acid Oceans Demand Greater Reef Care", şonlineţ în www.sciencedaily.com.

3 Cf. "Coral "Network" Can Protect Asia-Pacific Fish Stocks, Study Suggests", şonlineţ în www.sciencedaily.com.

4 Cf. "Coral reefs", şonlineţ în www.solcomhouse.com.

5 Cf. Reefs at Risk. Revisited.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!