„Un popor fără sfinţi este ca un copac lipsit de roade“

ştefan Mărculeţ, 10 Iunie 2007

Spiritualitatea fiecărui popor a rodit de-a lungul timpului numeroşi sfinţi. Existenţa unor sfinţi în rândul unui popor este o confirmare că în sânul acestuia se află Hristos. Poporul român este cunoscut pentru înclinaţia sa spre cele sfinte, spre cele duhovniceşti. Sutele de ani de creştinism ortodox au rodit la noi mulţimi de oameni sfinţi. Cât de cunoscuţi sunt sfinţii români, cât de importanţi sunt ei pentru spiritualitatea noastră, cât de mult ajută aceşti sfinţi pe fraţii lor de sânge, care trăiesc în urma lor, dar şi dacă printre noi trăiesc oameni sfinţi, am aflat de la trecători.

Ciprian Marele, 29 de ani, solist operă: Am auzit de mai mulţi sfinţi români. Nu pot să spun că le cunosc viaţa sau că mă rog în mod special la aceşti sfinţi. Prefer să mă rog direct la Dumnezeu, cu toate că am acasă icoane cu sfinţi şi n-am nimic împotrivă cu cei care se roagă la sfinţi. Fiecare om are modalitatea sa de a intra în legătură cu Dumnezeu. Ştiu că şi de la Iaşi s-au canonizat câţiva sfinţi. Chiar de curând am văzut că a fost canonizat mitropolitul Varlaam. Ştiu că acest mitropolit a avut un rol important aici, la Iaşi. El a lăsat posterităţii renumita „Cazanie“, o capodoperă a limbii române. Cred că este bine că aceşti mari oameni sunt consideraţi sfinţi. Cred că fiecare om poate fi sfânt dacă lasă în urma sa ceva de care se bucură generaţii întregi, dacă prin ceea ce face schimbă în bine lucrurile dintr-o comunitate.

Sfinţii, armata şi serviciile secrete

Adrian Pascaru, 75 de ani, pensionar
: Mulţi oameni vorbesc despre domnitorul Ştefan cel Mare, care acum este considerat şi sfânt. Puţini ştiu însă, că, marele domnitor a realizat lucruri mari datorită unui mare sfânt din acea perioadă, pustnicul Daniil Sihastrul. Eu cred că el este foarte puţin cunoscut şi ar trebui ca oamenii să-şi dea seama că el a fost ca o verigă de legătură între domnitor şi Dumnezeu. Pe lângă oamenii mari, trăiesc oameni la fel de mari, iar Daniil Sihastrul a ştiut cum să-l sfătuiască tot timpul pe domnitor. Eu mă închin mereu sfinţilor, înainte de a mă apuca de lucru la icoanele pe care le fac în timpul liber, pentru că şi ei au lucrat în viaţa lor şi ştiu cât de greu este să munceşti. Iar Sfântului Daniil Sihastrul mă rog să-mi dea înţelepciune aşa cum i-a dat lui Ştefan cel Mare. Cred că toţi sfinţii români ocrotesc ţara noastră, pentru că aici au trăit ei, aici au devenit sfinţi. Faptul că avem sfinţi este o bucurie pentru noi ca popor şi o speranţă, în acelaşi timp. Şi astăzi mai există oameni sfinţi. Dacă mergem la mănăstiri şi vedem cum trăiesc unii călugări, cu siguranţă ne vom da seama că printre noi se află sfinţi. Eu mi-aş dori ca Biserica să-l canonizeze pe Dimitrie Cantemir. A fost un om unic, a scris lucrări unice şi a iubit foarte mult Moldova. Este al doilea după Ştefan cel Mare.

Daniel, 38 de ani, conducător auto: Orice popor are oameni sfinţi. Eu ştiu de la şcoală de Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi, care au murit pentru credinţă. Astfel de oameni sunt sfinţi. Dacă poţi să mori pentru Dumnezeu, înseamnă că eşti sfânt. Astăzi cine poate să mai facă aşa ceva? Astfel de sfinţi sunt nişte părinţi care au grijă de noi de acolo de sus. Noi ne lăudăm peste tot cu mănăstirile noastre frumoase. Cred că ar trebui să ne lăudăm şi cu sutele de călugări şi călugăriţe care au trăit aici ca nişte sfinţi şi nimeni nu ştia de ei. Doar în mănăstiri mai găsim astăzi oameni care ar putea deveni sfinţi.

Ion Berariu, 58 de ani, muncitor: Adevăraţii ocrotitori ai unei ţări nu sunt armata, serviciile secrete sau politicienii. Cei care ne apără sunt sfinţii care au trăit pe pământ românesc. Dintre sfinţii români, cu siguranţă Ştefan cel Mare ne apără cel mai mult. Dar mai sunt şi alţii, cum ar fi Ioan Valahul sau Dosoftei. Ar trebui să ne rugăm mai mult acestor sfinţi români. Ar trebui să-i cinstim mai mult pentru că ei sunt cam singurii sfinţi pe care îi avem. Nu prea cred că se vor naşte sfinţi în următorii ani.

„Sfânta Teodora ne înţelege şi ne ajută“

Alina Iacob, 22 de ani, agent comercial
: Ca orice credincios, încerc să mă apropii de sfinţi pentru că ei sunt oamenii lui Dumnezeu. Cred că dacă ne rugăm la sfinţii români, Dumnezeu ne ajută mai mult, când vede că fraţi de-ai noştri mijlocesc pentru noi. Ca femeie, sunt apropiată de Cuvioasa Teodora de la Sihla. M-a ajutat mult în timpul vieţii mele. Recomand tuturor femeilor din ţară să meargă acolo şi să se roage. Cu siguranţă vor simţi schimbarea. Sfânta Teodora ne înţelege şi ne ajută.

Bogdan Anastasiei, 37 de ani, cadru didactic universitar: Lista de sfinţi români e lungă. Îmi amintesc acum doar câţiva, cum ar fi Calinic de la Cernica, Leontie de la Rădăuţi, Teodora de la Sihla sau mitropolitul Dosoftei. Nu cred că este important cât de mulţi sfinţi români cunoşti. Este important să ai o relaţie de rugăciune măcar cu unul dintre ei. Aceşti oameni care au devenit sfinţi sunt nişte modele pentru noi, cei de astăzi, dar în măsura în care sfântul mai este acceptat ca model. Pentru un popor este vital să aibă modele autentice şi de valoare, chiar din rândul oamenilor din acea ţară. Un popor fără sfinţi este ca un copac lipsit de roade. Tragedia, la noi, este că sunt foarte puţin cunoscuţi aceşti sfinţi români. Ce să mai vorbim despre activitatea şi viaţa lor. Cred că ar trebui iniţiat un program care să prezinte, mai ales copiilor şi tinerilor, vieţile sfinţilor români. Recunosc faptul că mă rog destul de rar la sfinţii români, dar lucrul acesta se poate îndrepta. Şi astăzi sunt oameni care ar trebui canonizaţi. Nu pot să-mi dau cu părerea, nu e de competenţa mea, dar cred că mari duhovnici contemporani precum părintele Cleopa, părintele Arsenie Boca, părintele Galeriu sau marele teolog Dumitru Stăniloae, ar trebui trecuţi în calendar, ca să-i avem mereu aproape de noi.

Cătălin Splai, 10 ani, elev: Am învăţat la Religie despre Sfântul Ioan Valahul şi despre Sfânta Filofteia. Ştiu că au fost de origine română. Ei au ascultat de părinţii lor şi s-au rugat mult la Dumnezeu. La istorie ni s-a spus de Ştefan cel Mare că a construit multe mănăstiri şi biserici şi de aceea el este sfânt. Eu dau tot timpul bani la biserică, pentru ca să urmez exemplul lui Ştefan cel Mare, care a făcut din banii lui multe biserici.

Valentina Naum, 33 de ani, artist liric: Am icoane cu sfinţi acasă, dar nu cu sfinţi români. Nu cunosc prea mulţi sfinţi români. Ştiu că recent s-au canonizat câţiva episcopi care au avut activităţi ample. Despre vieţile lor nu ştiu mare lucru, dar cred că au fost oameni deosebiţi, din moment ce au fost canonizaţi. Nu ştiu ce să vă spun despre rugăciunea adresată lor. Eu mă rog mai mult la Dumnezeu. Dar cred că dacă te rogi unui sfânt, mai ales unul român şi dacă acesta te ajută, ar trebui să te rogi în permanenţă.

„Un sfânt adevărat stă retras“

Ştefan Tărăbuţă, 22 de ani, student
: Dintre toţi sfinţii români, cel mai mult m-a ajutat Sfânta Teodora de la Sihla. Am fost de câteva ori şi m-am închinat la moaştele ei şi am simţit imediat ajutorul ei. Am citit viaţa Sfintei Teodora de la Sihla şi am rămas uimit de cât de sfântă a fost. Nu ştiu câţi oameni ar fi putut trăi ca ea. Mă rog foarte des la Sfânta Teodora şi tot timpul mă simt ocrotit de ea. De fapt, toţi sfinţii ne ocrotesc, dacă ne rugăm. Şi Sfânta Cuvioasă Parascheva ştiu că ne ocroteşte, chiar dacă nu a fost de origine română. Pentru noi, ca popor creştin, este foarte important să avem sfinţi. În zilele noastre nu mai sunt oameni sfinţi cum erau odinioară. Nu ştiu dacă avem printre noi oameni atât de curaţi precum a fost Sfânta Teodora, spre exemplu. Cu siguranţă există printre călugări oameni sfinţi, dar ei nu se arată. Un sfânt adevărat nu se arată, ci stă retras. După moartea sa este descoperit ca sfânt.

Dana, 20 de ani, studentă: Nu cunosc sfinţi români. Ştiu de Ştefan cel Mare că este considerat sfânt, dar nu mă rog la el. Poate că ar trebui studiaţi mai mult la Religie, în şcoli, sfinţii români. Cu siguranţă ei ne ocrotesc, de aceea ar trebui măcar să-i cunoaştem. Sunt sfinţi mai cunoscuţi la care mă rog, dar la sfinţi români nu mă rog. Nici nu cred că există prea mulţi. În zilele noastre nu cred că există oameni care au sfinţenie. Există oameni curaţi, dar sfinţi nu cred.

Victor Popescu, 49 de ani, muncitor: Am fost educat în comunism, un sistem care nu accepta pe Dumnezeu şi ideea de sfinţenie. De aceea, nu pot spune că ştiu foarte mulţi sfinţi. Recent am vizitat Mănăstirea Cernica şi am văzut acolo moaştele unui sfânt, pe nume Calinic şi care a fost episcop, din câte ni s-a explicat. Este greu pentru cei din generaţia mea să aibă un cult al sfinţilor. Ne-a fost greu să venim şi la biserică, să ne rugăm, să credem în Dumnezeu. Pentru mine, e cam dificil să înţeleg rolul sfinţilor şi motivele pentru care oamenii se închină la ei. Nu prea înţeleg noţiunea de sfinţenie. Cu siguranţă există oameni perfecţionaţi, eliberaţi de anumite vicii, chiar şi în zilele noastre. Însă nu vă pot spune dacă ei sunt sfinţi sau aleşi ai lui Dumnezeu. Până la urmă, toţi suntem aleşii lui Dumnezeu. Accept ca model nişte sfinţi, dar mi-e greu să mă închin la ei.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!