Un proiect unic în Transilvania

Un proiect unic în Transilvania

Oana Rusu, 08 Noiembrie 2018

Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca asigură asistență medicală, spirituală, psihologică şi socială pacienţilor cu boli cronice progresive (în special oncologice), în stadii avansate de evoluţie. Serviciile medicale sunt completate de o asistență psihologică și religioasă ce nu se limitează la pacienți, ci cuprinde și aparținătorii. Centrul, proiect unic în această zonă a Transilvaniei, a fost sfinţit și inaugurat în data de 9 noiembrie 2012, în ziua de prăznuire a Sfântului Nectarie. În perioada mai 2013 - mai 2018, în cadrul centrului au fost asistaţi 2.463 de pacienți.

Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” Cluj-Napoca este un proiect medico-social al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului inițiat în anul 2009 de Preasfinţitul Părinte Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Construcţia a fost continuată şi finalizată în timpul arhipăstoririi Înaltprea­sfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, sub coordonarea directă a PS Episcop Vasile Someşeanul. Scopul Centrului de îngrijiri paliative este de a asigura asistență medicală, spirituală, psihologică şi socială pacienţilor cu boli cronice progresive (în special oncologice), în stadii avansate de evoluţie. Serviciile medicale sunt completate de o asistență psihologică și religioasă care nu se limitează la pacienți, ci cuprinde și aparținătorii, conform pr. Bogdan Chiorean, coordonator al centrului.

„Inițial, centrul dispunea de o capacitate de 20 de locuri, însă, în următorii ani, din cauza solicitărilor care depășeau cu mult posibilitățile de găzduire ale centrului, capacitatea instituției a fost dublată, astfel că la ora actuală pot fi asistați simultan 40 de pacienți. Chiar dacă îngrijirile paliative se adresează pacienților cu boli cronice progresive, specificul principal al centrului este patologia oncologică, în diverse stadii ale bolii, dar mai ales în stările avansate și terminale. Serviciile sunt oferite gratuit, fără discriminări legate de etnie sau confesiune, pe o perioadă de 21 de zile, cu posibilitatea reinternării atunci când situația o impune. Centrul este dotat cu 20 de saloane a câte două paturi, majoritatea cu grup sanitar propriu și sistem de apelare a asistenței medicale”, a spus părintele Bogdan Chiorean, coordonatorul centrului.

Proiectul poate fi considerat unul național, prin diversitatea locurilor de proveniență a pacien­ților: „Au fost asistați pacienți din județele Cluj, Alba, Sălaj, Mara­mureș, Bistrița-Năsăud, Călărași, Mureș, Satu-Mare, Sibiu, Bihor, Bacău, Caraș-Severin, Hunedoara, Brăila, Constanța, Galați, Olt, Suceava, Vâlcea și București. În perioada mai 2013 - mai 2018, au fost asistați 2.463 de pacienți, totalizând 44.262 de zile de îngrijire. Rata de utilizare a paturilor a depășit 92%, cu mult peste media națională. Admiterea în Centru se face pe baza unei liste de așteptare, care conține în perma­nență peste 100 de persoane”, a precizat pr. Bogdan Chiorean.

Echipa este formată din 50 de persoane: medici, farmacist, asis­tenți medicali, infirmieri, asis­tenți sociali, psiholog, preot și personal administrativ. Lor li se alătură constant un număr de 25 de voluntari, de diverse profesii.

„Centrul a avut încă de la început o deschidere deosebită și spre activitățile de învățământ, astfel că aproximativ 150 de studenți de la Teologie, Medicină și Asistență Socială își desfășoară practica de specialitate în insti­tuția noastră. Mai mult, centrul a fost acreditat ca instituție de practică clinică a îngrijirilor paliative pentru rezidenții în oncologie, astfel că medicii oncologi desfășoară module teoretice și stagii clinice, fiind mentorizați de către medicii noștri, care sunt și formatori în paliație. Anul acesta, dată fiind nevoia extraordinară de asistenți medicali care să înțe­leagă modul de abordare complexă a pacientului incurabil într-un mediu axat pe valorile creștine, a fost înființată în cadrul centrului și o școală postliceală sanitară, ce poartă numele aceluiași sfânt ocrotitor”, a spus pr. Bogdan Chiorean.

Centrul a primit și recunoaș­tere din partea societății: la cea de-a 14-a ediție a Galei Media de Excelență, Centrul „Sfântul Nectarie” a primit premiul la categoria sănătate, iar preotul și medicul Bogdan Chiorean, managerul centrului, a primit, în cadrul celei de-a III-a ediții a Galei Elitelor Medicale Transilvane, premiul de excelență pentru ocrotirea pacienților.

Rugăciunea de la patul unui bolnav incurabil

Problema principală a tuturor pacienților este durerea necontrolată, simptom căruia întreaga echipă îi dedică atenție sporită. „Pacienții acuză o durere totală, adică o durere care are și alte componente decât cea fizică. În acest sens, asistența spirituală devine complementară terapiei medicamentoase”, a spus pr. Bogdan Chiorean.

Slujbele religioase se desfă­șoară în cadrul paraclisului, aflat la parterul instituției. Sfânta Liturghie se săvârșește miercuri, vineri, duminică și în sărbători.

„Un eveniment devenit tradiție este parastasul de obște pe care Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, îl oficiază în fiecare an, în seara zilei de prăznuire a Sfântului Ierarh Nectarie. Pentru că îngrijirile paliative oferă suport și familiei, la această pomenire sunt chemați toți aparținătorii pacien­ților trecuți la cele veșnice în ultimul an, în cadrul instituției noastre. De fiecare dată, evenimentul a fost de bun augur, par­ticipanții reîntâlnindu-se cu personalul și cu locul, depănând amintiri și rugându-se în comuniune”, după cum a mai spus părintele Bogdan Chiorean.

Pastorația bolnavilor într-un centru care asistă pacienți în stare avansată de boală, cel mai adesea terminală, este una cu totul specială. „Pentru pacientul terminal, boala sa este și asceză, și post, și rugăciune. E imposibil să te gândești dinainte cum vei aborda un pacient. Peisajul care ți se deschide, starea avansată de boală, îngrijorarea familiei, neputința tehnologiilor creează alte premise ale pastorației, diferite de cele destinate oamenilor sănătoși dintr-o parohie. În această ordine de idei, pogorământul și dragostea de oameni iau locul acriviei canoanelor. De cele mai multe ori este suficient un simplu «da» ca o confirmare a faptului că pacientul vrea să se facă părtaș Preacuratelor lui Hristos Taine, pentru a fi împărtășit. De menționat faptul că pentru acel «da» se fac eforturi supraomenești: răspunsul necesită conștiență (adesea abolită de boală și medicație) și dispoziție (greu de dobândit în contextul pluripatologiilor existente)”, a spus pr. Chiorean.

În acest context al durerii, „zâmbetul și strângerea de mână surclasează predica și cateheza care nu-și au locul aici. Nu de puține ori se întâmplă să întreb un pacient dacă zicem o rugăciune, și el să înceapă să spună Rugăciunea Domnească. O spune greu, pierdut, printre lacrimi, ajutat asemenea unui copil care nu mai știe versurile unei poezii. E nevoie de multă răbdare până să rostești rugăciuni la patul unui bolnav incurabil. Vizita preotului nu poate fi o vizită de lucru în care clericul merge, îndeplinește un rol temporar și pleacă. Vizita trebuie să fie lejeră, neprofesionalizată, plină de dragoste și dispoziție. În același timp, pomenirea pacienților la Sfântul Jertfelnic trebuie să fie necontenită. Indiferent dacă sunt vii sau au adormit”, a mai spus părintele Bogdan Chiorean.


Galerie foto:

Lasa un comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!

Arhivă ediții

Contactează-ne!