An omagial
Foto: Robert Nicolae / Acad. Răzvan Theodorescu, Liviu Pop, ministrul educației, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, Romiță Iucu, prorectorul Universității din București

Viaţa Bisericilor Ortodoxe în comunism – persecuţie, rezistenţă, mărturisire

Alexandru Briciu, 25 Octombrie 2017

La Palatul Patriarhiei din București a început ieri, 24 octombrie 2017, Congresul Internațional de Teologie, intitulat „Viaţa Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuţie, rezistenţă şi mărturisire”, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educațional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat cuvântul intitulat „Mărturisirea credinței ortodoxe în timp de prigoană a Bisericii”.

Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor congresului a avut loc în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei și a fost moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Mărturisirea credinței ortodoxe în timp de prigoană a Bisericii”.

Între auditori s-au aflat și Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din cadrul Patriarhiei Antiohiei; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; Preasfințitul Părinte Vakhtang, Episcop de Nikortsminda, din cadrul Patriarhiei Georgiei.

Prof. Liviu Marian Pop, ministrul educației naționale, a apreciat că organizarea acestui congres este „un prilej de actualizare a rolului important pe care Biserica l-a avut în păstrarea identității naționale și în educația poporului, inclusiv în perioada comunistă, cu toată represiunea deschisă asupra tuturor cultelor. Chiar dacă în acea perioadă Școala și Biserica s-au separat și au suportat fiecare dintre ele tratament de ideologizare, iar în cazul Bisericii, o anulare efectivă a rolurilor sale sociale și educaționale, cele două instituții cu rol formativ s-au reapropiat după Revoluția din 1989 într-un amplu demers de cooperare”. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a subliniat faptul că printre cei care au mărturisit credința în vremea comunismului s-au aflat foarte mulți miniștri și parlamentari din perioada interbelică, amintind printre altele numele a doi teologi ajunși miniștri ai educației și prigoniți de regimul de tristă amintire: Simion Mehedinți (ministru al instrucțiunii publice în 1918) și Mitropolitul Nicolae Colan (ministru al educației naționale, cultelor și artelor în 1938-1939, pe când era Episcop al Vadului, Feleacului și Clujului).

Bisericile, păstrătoare ale identității colective

Răzvan Theodorescu, preșe­dintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române, a prezentat o sinteză a problemelor cu care s-a confruntat Biserica Ortodoxă Română în timpul comunismului și modul cum a renăscut în anii de libertate după 1989: „În istoria relativ recentă a României, cei doi stâlpi ai spiritualității naționale, Biserica și Academia, au cunoscut solidar peste patru decenii de represiune totalitară marcată de interdicții, epurări, exiluri și arestări. Astăzi, cel mai înalt for de cultură și știință aduce celei mai respectate instituții româ­nești – Biserica Ortodoxă – mesajul său de firească solidaritate cu prilejul unui congres inter­național de teologie care evocă persecuțiile, rezistențele și mărturisirile Bisericii noastre”.

Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, a apreciat inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a Bisericii Ortodoxe Române de a-și asuma misiunea păstrării și marcării momentelor-cheie ale istoriei Bisericii și poporului român: „Bisericile au fost și rămân principalele păstrătoare ale memoriei și identității colective în toate societățile europene. Această misiune este cu atât mai importantă pentru țările care au trecut prin tragica experiență a comunismului, în care memoria recentă încă este una dificilă și dureroasă și ale cărei lecții sunt în proces de distilare. La 100 de ani de la revoluția bolșevică, la 80 de ani după instaurarea comunismului în România, deschiderea oamenilor spre spiritualitate, spre credință, cunoaște o uriașă renaștere. Persecutarea elitelor Bisericii, ca și a credincioșilor de rând, marginalizarea credinței, închiderile și demolările de biserici, ateismul militant nu au putut rupe acest lanț al memoriei și nici nu au putut dezrădăcina din sufletele oamenilor credința”. În continuare, secretarul de stat pentru Culte a prezentat modul în care sfârșitul comunismului a dus la schimbarea rolului cultelor în societate.

Mesajul Universității din București a fost transmis de prorectorul instituției, prof. univ. dr. Romiță Iucu, care a vorbit despre capacitatea sufletului de refacere, spre deosebire de orice obiect material. De asemenea, a prezentat lecția pe care trebuie să o învățăm din suferința mărturisitorilor din temnițele comuniste: „Într-un parteneriat social extrem de bine articulat și de profund, bazat pe încredere și pe forța penetrantă a mesajului public, Universitatea și Biserica trebuie să conlucreze pentru ca asemenea întâmplări sociale, accidente ale istoriei, să nu se mai repete. Iar acest lucru se poate face numai prin educarea spirituală a poporului român. Mărturisitorii români din temnițele comuniste au fost drepții care pot constitui repere de respect, de demnitate creștină și națională. Au făcut cinste Bisericii noastre strămoșești și ­neamului românesc. Să fim și noi convinși că Universitatea și Biserica vor putea să facă, prin eforturi comune, tot posibilul ca pe viitor să nu mai fim puși în situația de a măsura puterea cu care o entitate nemăsurabilă, care este sufletul, să fie măsurată cu mijloacele lumești”.

Reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe din foste țări comuniste

Bisericile Ortodoxe surori din țările care au suferit în timpul comunismului au trimis dele­gați care au prezentat situația din țările pe care le reprezintă. Cea de-a doua sesiune, cu tema „Ostilitatea comunismului ateu față de religie: forme de manifestare”, a fost dedicată comunicărilor și moderată de pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii a fost reprezentată de pr. prof. Alexander Mazyrin, de la Universitatea Ortodoxă „Sfântul Tikhon” din Moscova, care a vorbit despre „Biserica Ortodoxă Rusă în timpul persecuției comuniste”. Comunicarea reprezentantului Patriarhiei Bulgare, Boris Marinov, de la Institutul Bisericesc de Istorie și Arhive din Sofia, intitulată „Biserica Ortodoxă Bulgară și memoria martirilor și mărturisitorilor credinței care au suferit în timpul regimului comunist”, a fost prezentată de părintele Kiril Sinev. Din partea Patriarhiei Georgiei a vorbit ieroschim. Dionisie Bordzikuli, care a prezentat suferințele Bisericii Ortodoxe din Georgia în timpul comunismului. Pr. dr. Tomasz Stempa, delegatul Bisericii Ortodoxe a Poloniei, a vorbit despre „Viața parohiilor, mănăstirilor și școlilor teologice în perioada comunistă”. Reprezentantul Bisericii Ortodoxe a Albaniei la congres, Piro Kondili, a susținut prelegerea intitulată „Ortodoxia: izvor al rezistenței și expresie a libertății în Albania comunistă”.

În cea de-a doua parte a zilei a avut loc sesiunea a III-a de comunicări, cu titlul „Viața parohiilor, mănăstirilor și a școlilor de teologie în timpul comunismului”, moderată de pr. prof. univ. dr. Ioan Moldoveanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Pr. prof. dr. Ioan Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a vorbit despre „Viața parohiilor în perioada regimului comunist”. Pr. prof. univ. dr. Mihail Săsăujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a prezentat „Învățământul teologic și religios din România în timpul regimului comunist”. Pr. dr. Dorin-Demostene Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române, a susținut prelegerea intitulată „Campania antireligioasă în România anului 1948: ordin sovietic sau acțiune a comuniștilor români? Studiu de caz: scoaterea religiei din școală și lupta împotriva icoanelor”. Ultima comunicare anunțată pentru ziua de ieri a fost a lui Florian Bichir, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu tema „Părintele Arsenie Boca, un mărturisitor al dreptei credințe”.

Fiecare sesiune de comunicări s-a încheiat cu discuții pe tema referatelor prezentate. Lucrările Congresului Interna­țional de Teologie continuă astăzi cu sesiunea a IV-a de comunicări („Personalitatea, curajul și înțelepciunea Patriarhului Justinian în timpul comunismului”) și sesiunea a V-a de comunicări („Cinstirea memoriei mărturisitorilor și apărătorilor Ortodoxiei, ca semn de recunoștință și sursă de înnoire spirituală și pastorală azi”).


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!