Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Vocaţia inedită şi integratoare a orei de religie

Vocaţia inedită şi integratoare a orei de religie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. conf. univ. dr. Vasile Crețu - 28 Noiembrie 2014

Am participat recent la susţinerea unei lucrări metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământul preuniversitar cu o temă inedită pentru disciplina religie: „Mijloace multimedia de abordare transdisciplinară a religiei“, cu aplicabilitate pe tehnologia multi-touch. Conceptele de multimedia, TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor), transdisciplinaritate, multi-touch mă trimiteau într-o atmosferă cu totul diferită de alte lucrări pe care le-am coordonat până în prezent la această disciplină.

Din comisia de examen au făcut parte: pr. prof. univ. dr. Vasile Gordon (de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, în calitate de preşedinte), subsemnatul (în calitate de îndrumător al lucrării şi vicepreşedinte) şi prof. dr. Gheorghe Dogaru (inspector pentru disciplina religie la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti).

Susţinătoarea lucrării a fost doamna Niculina Filat, profesor titular din 2001 la Catedra de religie a Colegiului Naţional „Iulia Hasdeu“ din Bucureşti, absolventă a Facultăţii de Teologie-Litere din Iaşi, promoţia 2000. În decursul carierei didactice, doamna Filat a arătat un interes deosebit pentru domeniul IT şi folosirea mijloacelor multimedia în cadrul procesului instructiv-educativ, participând la numeroase programe de formare şi perfecţionare în acest domeniu.

Tema lucrării îşi are începutul în anul 2010, când, împreună cu alţi patru colegi de cancelarie (prof. Badea Mariana Lili - chimie, prof. Cristina Dicu - geografie, prof. Maria Ioniţă - fizică, prof. Elena Mocean - informatică), a participat la un proiect POSDRU, intitulat „Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii cunoaşterii“, implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu finanţare externă, în parteneriat cu SC SIVECO România şi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“. În cadrul acestui proiect, implementat în peste 500 de licee din ţară, s-au elaborat un Curriculum integrat, inter şi transdisciplinar,   pentru domeniile   ştiinţific şi   umanist, un Ghid metodologic de aplicare la clasă a acestui curriculum, precum şi instruirea profesorilor pentru aplicarea acestuia (programa acestui opţional tip curriculum la decizia şcolii pentru clasa a XI-a a fost aprobată prin OM 4572/06.07.2011). În anul 2011 a fost organizat un concurs de proiecte didactice inter şi transdisciplinare la care au participat 130 licee din ţară, grupate pe regiuni de dezvoltare. Pe regiunea Bucureşti-Ilfov a  fost  declarat câştigător Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“, cu proiectul „Apa - esenţa vieţii“, iar premiul a constat într-un laborator multi-touch alcătuit din laptop, server, smartboard şi 4 mese multi-touch.

În urma acestei reuşite, începând cu anul şcolar 2012-2013, în Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“, elevii din clasa a XI-a au posibilitatea alegerii unei ore de opţional inter şi transdisciplinar, numit „Apa - esenţa vieţii“, în care această temă este abordată din perspectiva chimiei, fizicii, geografiei şi religiei. Procesul de învăţare şi evaluare este facilitat de tehnologia multi-touch care stimulează lucrul în echipă şi învăţarea prin colaborare. De exemplu, elevii au posibilitatea să înţeleagă dincolo de compuşii chimici, de principiile hidrostaticii şi hidrodinamicii, şi simbolistica apei în religiile monoteiste, ritualurile de purificare, despre civilizaţiile născute pe valea râurilor sacre Nil, Tigru, Eufrat, Gange, despre memoria apei, minunile apei (agheasma, izvoare tămăduitoare, apa Botezului) sau despre importanţa păstrării apelor curate, militând împotriva poluării acestora.

Ideea centrală a lucrării a pornit tocmai de la experienţa concretă de la catedra în cadrul opţionalului inter şi transdisciplinar. Lucrarea îmbină în mod armonios conceptele teoretice ale transdisciplinarităţii cu învăţătura de credinţă ortodoxă şi cu practica de la catedră. Personal, experienţa coordonării acestei lucrări mi-a arătat încă o dată capacitatea religiei de a fi o disciplină cu adevărat integratoare şi integrativă, în care elevii pot participa cu mult entuziasm, folosindu-şi abilităţile TIC pentru a explora şi cunoaşte lumea, culegând ceea ce este bun şi de folos din fiecare ştiinţă, în toate având Adevarul ca liant şi lumină.

Folosirea TIC în spaţiul religiei, deşi ar putea părea nepotrivită, nu este o trădare a propriei tradiţii, ci chiar o îmbogăţire a ei. Tradiţia nu este statică şi ancorată în realităţile trecutului, ci dinamică şi vie, exprimând viaţa omului din secolul al XXI-lea în relaţie personală cu Dumnezeu sau în căutarea Lui. TIC reprezintă un mijloc în transmiterea aceleiaşi chemări la Împărăţie, adolescentului de astăzi cu smartphone, cont de Facebook şi acces la internet, obişnuit mai mult să primească informaţia şi cunoştinţele în cuante vizuale sau multimedia. Religiei îi revine un rol esenţial în educaţia integrală a fiinţei umane, capabilă  să  întemeieze  şi  „omul exterior“, şi „omul  interior“, să faciliteze  nu  doar integrarea socială a persoanei, ci şi armonizarea cu sine, cu lumea şi cu întregul univers, de la a învăţa să ştii la a învăţa să fii şi la a învăţa să trăieşti în armonie cu ceilalţi. Educaţia viitorului va avea cu siguranţă o dimensiune transdisciplinară tot mai pronunţată, iar religiei îi va reveni un rol important în formarea oricărui elev, dezvoltându-i, alături de inteligenţa intelectuală şi emoţională, şi pe cea spirituală, prin sens, valori şi răspunsuri la întrebările fundamentale ale omului. Abordarea transdisciplinară ţine cont de complexitatea realităţii, conştientizând faptul că aceasta nu va putea fi niciodată cunoscută în întregime. Religia învaţă că oricât de adânc am merge în cunoaştere, întotdeauna va exista un element al tainei, al necunoscutului, un loc care nu va fi decât o punte pentru lumea spirituală cunoscută prin credinţă, o lume în care discursul încetează, tehnica devine inutilă şi în faţa căreia nu poţi decât păstra tăcerea.

Coordonarea acestei lucrări mi-a adus bucurie şi nădejde că disciplina religie are un cuvânt important de spus în educaţia oricărui elev din şcoala românească contemporană care se confruntă cu o gravă criză a modelelor, care se propagă, în special la nivelul copiilor şi al tinerilor. Criza modelelor nu semnifică lipsa modelelor, ci lipsa modelelor autentice, în acord cu valori consacrate, precum binele, frumosul, morala, respectul faţă de sine şi de celălalt, decenţa, demnitatea, onestitatea, loialitatea, dragostea, altruismul, credinţa, puterea de sacrificiu etc. Paradoxal, valorile care au vocaţia de a alcătui un modus vivendi ideal devin astăzi antivalori, în raport cu tabla axiologică actuală. Prinde tot mai mult contur un model generic de viaţă construit pe antivalori: minciuna, corupţia, înşelăciunea, vulgaritatea, violenţa de toate tipurile etc. În general, ele reprezintă negarea celor tradiţionale, într-un joc elucubrant de schimbare a semnului: plus devine minus şi minus devine plus. Pe baza acestor antivalori, la nivelul individului sau al grupurilor, prind contur noi „modele“ mentale, spirituale, morale, comportamentale: analfabetul agresiv sau animalul social cu şarm, luxos şi luxuriant, cu accesorii şi maşini exorbitante, senin şi promiscuu, ancorat în zona instinctelor primare. Lipsiţi de modele autentice, copiii de astăzi sunt victime sigure ale industriei audiovizuale, care face să conteze numai persoanele care câştiga rapid averi şi obţin cu uşurinţă statutul de vedete. Astfel, obsesia imaginii devine foarte importantă pe fondul lipsei de repere. Valoarea terapeutică a orei de religie ca parte stabilă a trunchiului comun în învăţământul românesc actual este evidenţiată prin accesul liber al copiilor la dimensiunea religioasă a lumii în care trăiesc, trăsătură dovedită, în psihanaliza tradiţională şi modernă, esenţială pentru sănătatea mentală a adultului de mai târziu.