Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Volum despre istoria scaunului episcopal de la Tomis

Volum despre istoria scaunului episcopal de la Tomis

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 27 Iulie 2018

Editura BASILICA a Patriarhiei Române a publicat de curând volumul „Organizarea bisericească în Scythia și Moesia Secunda în secolele IV-VII”, autor pr. Ionuț Holubeanu. Volumul cuprinde studii despre istoria scaunului episcopal de la Tomis.

Noutatea acestei ample cercetări a părintelui Ionuț Holubeanu constă în infirmarea tezei potrivit căreia scaunul episcopal de la Tomis nu a avut nici o episcopie sufragană până în timpul domniei lui Anastasius. De asemenea, autorul a valorificat informațiile istorice referitoare la organizarea bisericească din toate celelalte scaune episcopale din jurul Mării Negre, precum Cherson, Odessos, Bosporus (anticul Panticapaeum, azi Kerch, Peninsula Crimeea), Phanagoria (lângă Sennoy, regiunea Krasnodar, Rusia), Armenia Interior/Maior și Satrapiae.

 „Volumul cuprinde studii privind organizarea Bisericii din Scythia Minor (Dobrogea), Moesia Secunda și zona Mării Negre, adică teritorii ale Imperiului Bizantin în secolele IV-VII. Cercetarea este deosebit de minuțioasă, bazată pe izvoare antice și bizantine, religioase și laice, care au dus la concluzii noi privind nu numai ordinea administrativă religioasă, ci și cea politico-administrativă civilă, știut fiind faptul că organizarea bisericească nu ignora înfățișarea ei, ba chiar o copia în mare măsură. În acest context organizatoric, el descoperă în cea mai mare parte realități noi, încât se poate spune că Ionuț Holubeanu aduce contribuții la cunoaș­terea cadrului administrativ al lumii bizantine în secolele IV-VII. Remarc în chip deosebit migala cu care s-a aplecat asupra izvoarelor grecești și latine și capacitatea de a le fi înțeles corect. Este un caz rar când un tânăr de astăzi beneficiază de cunoștințe filologice și de maturitatea de a evalua informațiile izvoarelor”, a precizat în prefața volumului acad. Emilian Popescu.

Volumul este rodul a patru ani „de muncă intermitentă, iar dezideratul principal care a stat la baza redactării a fost identificarea situației canonice a scaunului episcopal de la Tomis de-a lungul secolelor IV-VII”, a afirmat autorul în „Argument”. Volumul cuprinde 462 de pagini și este structurat în 6 capitole mari, cu mai multe și dense subcapitole. Temele capitolelor cuprind noi interpretări privind rangul scaunului episcopal de la Tomis în secolele al V-lea și al VI-lea; argumente privind rangul de mitropolit al Episcopului Valentinian de Tomis (circa 550); structura episcopală a eparhiei bisericești Moesia Secunda la jumătatea secolului al V-lea; organizarea bisericească în Moesia Secunda în secolele V-VII; evoluția rangului scaunului episcopal de la Odessos (Varna, Bulgaria) în secolele V-VII.

Ultimul capitol, intitulat „Organizarea bisericească pe țărmul de răsărit și de nord al Mării Negre în secolele IV-VI”, cuprinde, „ca noutate absolută, ipoteza existenței unui al patrulea scaun bisericesc sufragan al Tomisului - Phanagoria, înainte de 536. De asemenea, tot aici a fost prezentată, pe scurt, și organizarea bisericească din Armenia Interior și Satrapiae, care, din punctul nostru de vedere, contribuie la mai buna înțelegere a situației bisericești din nordul Mării Negre”, a mai precizat autorul volumului, pr. Ionuț Holubeanu.

Volumul beneficiază de 18 anexe, constând în documente și hărți, și indice cu privire la toponime, antroponime, hidronime și etnonime. Fiecare capitol cuprinde la finalul său concluzii și un rezumat. Pr. Ionuț Holubeanu a efectuat un stagiu de cercetare în Grecia și, datorită îmbună­tățirii cunoștințelor filologice, în special de limbă greacă, a tradus în limba română „Sinaxarul Bisericii din Constantinopol”, publicat în anul 2011. Volumul prezentat poate fi cumpărat din librăriile și magazinele de cărți și obiecte bisericești sau comandat online de pe site-ul www.librariacartilorbisericesti.ro.