Vorona aspiră la statutul de oraş înfloritor

Aida Roman, 17 Decembrie 2007

▲ Dacă unele localităţi au căpătat cu uşurinţă statutul de oraş, fără a avea însă condiţii pentru a-şi merita la propriu titulatura, altele încă şovăie ▲ Vorona este mai îndreptăţită să aspire la acest ideal faţă de alte localităţi din judeţ, însă aşteaptă momentul oportun ▲ Are un turism înfloritor, afaceri prospere, tradiţii adânc înrădăcinate, dar lipsesc condiţiile unui trai decent: aducţiune de apă, gaz metan şi canalizare ▲ Deşi statutul de oraş aduce odată cu el impozite şi taxe mai mari, primarul Voronei crede că beneficiile vor fi, totuşi, mai mari decât eventualele minusuri ▲

Comuna Vorona din judeţul Botoşani nu mai este demult o localitate căreia îi trebuie prea multă promovare. E destul să îi pronunţi numele, şi gândul te duce la Raluca Iuraşcu, mama poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, la stejarul lui Cuza de care înfăptuitorul Unirii Principatelor şi-a legat calul atunci când a plecat să verifice domeniile mănăstireşti, la Serbările Pădurii, Măştile lui Gheorghe Ţugui, la datinile şi obiceiurile populare şi nu în ultimul rând la binecunoscuta votcă „Voronskaya“, devenită brand naţional. În ultimii ani şi economia a luat avânt.

Perspectivele dezvoltării se văd cu ochiul liber. O bază sportivă, câteva fabrici şi o pensiune în preajma mănăstirii Vorona. În plin centrul comunei tronează un supermarket cu care nu multe oraşe se pot lăuda. Voronenii se mândresc cu toate aceste realizări întrucât au contribuit direct la ele. Primarul Aurel Ştefan are însă ambiţii mult mai mari: îşi doreşte ca localitatea pe care o păstoreşte să ajungă, cândva, oraş.

Ştie însă că drumul este destul de anevoios. E adevărat că sunt gospodării mai frumoase, că apar nişte obiective economice într-o arhitectonică nouă şi că cei din administraţie încearcă să dea un aspect cât mai plăcut localităţii, dar lipsesc totuşi utilităţile. „Numai faptul că nu avem încă aducţiune de apă, e deja una dintre condiţiile lipsă, foarte importantă pentru un centru urban. Nu avem canalizare şi nici alte servicii organizate de care au nevoie totuşi oamenii într-o comunitate urbană“, spune alesul voronenilor.

Lipsă acută de specialişti

Greutăţile inerente condiţiei de oraş nu îl sperie pe Aurel Ştefan. Consideră că e o exagerare din partea unora când, de la prima „adiere“ a schimbării, vor să se întoarcă de unde au plecat: „Condiţia de oraş oferă totuşi alte posibilităţi unei localităţi. Nu înseamnă doar creşterea taxelor şi impozitelor. Într-adevăr nu mai beneficiezi de fondurile de dezvoltare rurală, dar sunt alte programe din planul operaţional regional. Am văzut pentru orăşele noi câte 5-6 programe şi i-am invidiat. Noi, ca localitate rurală, în perioada 2007-2018 nu putem înainta decât două proiecte în nume propriu“. Doar în asociere cu alte comune e posibilă accesarea mai multor proiecte, variantă pe care primarul voronean o are serios în vedere, întrucât e destul de greu să întreprinzi proiecte pe cont propriu. „Chiar dacă ai un specialist pe programe nu e de ajuns. La studiile de fezabilitate se cer două capitole foarte importante, care presupun o prezentare detaliată, o analiză socio-economică cu date foarte precise. De aceea este aproape obligatoriu să apelezi la firme de consultanţă. Apoi, ce specialist bine pregătit vine la salariul de funcţionar public?“, se întreabă primarul Ştefan. Şi pe bună dreptate. La serviciul pentru situaţii de urgenţă, municipalitatea a încadrat trei oameni şi toţi au plecat. În prezent caută să încredinţeze responsabilităţile, prin fişa postului, unui funcţionar deja plătit de instituţie. Singura angajată cu funcţii superioare, o tânără, absolventă de sociologie, a acceptat să vină să lucreze în Primărie pentru că soţul ei are o afacere proprie şi nu e aşa strâns legată de salariu. „Am luat-o pe post de consilier al primarului ca să îi putem pune un salariu cât de cât, de 550 de lei, că altfel nu îi puteam da decât 380 de lei. Şi aşa e foarte puţin. E important să fie şi tineri pregătiţi, cu disponibilitate de comunicare cu oamenii“, ne lămureşte primarul comunei Vorona.

Creşte interesul pentru construcţii

Perspectiva de a pune la dispoziţie toate utilităţile nu e necesară doar în vederea atingerii statutului de oraş. Alesul voronenilor ştie că numai aşa va creşte valoarea terenului şi a investitorilor în zonă: „Vorona este aşezată la o întretăiere de căi de comunicaţii foarte importante care, dacă se vor moderniza, vor determina o creştere extraordinară a traficului. Automat se vor dezvolta şi comerţul şi alte activităţi adiacente. Vorona reprezintă o atracţie şi din punct de vedere turistic. Avem practic potenţialul turistic cel mai bun din judeţ şi facem eforturi foarte mari să asigurăm şi utilităţile necesare“. În prezent se pregăteşte proiectarea pentru aducţiunea de apă, alte câteva proiecte de dezvoltare, de modernizare a centrului, dar şi a celorlalte sate prin fonduri structurale, lucru ce va determina şi un mai mare interes pentru construcţii în Vorona. „Sunt în jur de 70-80 autorizaţii emise în acest an. Solicitările au crescut cu 20% faţă de anul trecut. A crescut foarte mult preţul la teren datorită faptului că se observă dezvoltarea, dar şi pentru că noi lucrăm la reînnoirea planului de urbanism general. Am încercat să cuprindem în intravilan toate zonele construibile şi să pregătim toată documentaţia încât să se poată obţine cu uşurinţă o autorizaţie de construcţie“, ne edifică şefa serviciului de urbanism, Maria Ivancov.

Dacă priveşti din mai multe unghiuri actualul trend al Voronei, comună care se schimbă pe zi ce trece în bine, parcă înclini să-i dai dreptate unui scriitor ajuns pe meleaguri botoşănene. Ştia el ce ştia atunci când a spus că „Botoşani e un oraş de pe lângă Vorona“.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!