Votul fără liste

Oana Nistor, 07 Martie 2008

▲ Legea votului uninominal a fost votată săptămâna trecută în plenul Parlamentului României, însă, ulterior, a fost „reclamată“ la Curtea Constituţională de către PRM şi PC ▲ Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia şi iniţiatorul acestei variante a legii votului uninominal, s-a declarat rezervat în privinţa aplicării scrutinului uninominal începând cu alegerile parlamentare din această toamnă: „Am mari rezerve că acest sistem de vot uninominal va fi introdus de la viitorul scrutin, chiar dacă a fost votat în Parlament. Spun acest lucru pentru că la Curtea Constituţională va apărea un blocaj, pe care parlamentarii care nu sunt adepţii acestui tip de vot vor încerca să îl prelungească suficient de mult, încât la viitoarele alegeri să nu avem uninominal“ ▲

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, Legea votului uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu 231 de voturi „pentru“, 11 „împotrivă“ şi 18 abţineri. Deputaţii au avut votul decizional asupra legii, în consecinţă, actul a luat calea Palatului Cotroceni pentru promulgare, însă aceasta va fi amânată din cauza reprezentanţilor Partidului România Mare şi a Partidului Conservator, care au sesizat Curtea Consituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole de lege. Conform procedurii, urmează ca, de la sesizarea înaintată, Curtea Constituţională să se pronunţe într-o perioadă de timp de până la 30 sau 45-50 de zile.

Un deputat la 70.000 de locuitori, un senator la 160.000 de locuitori

Actul normativ prevede alegerea deputaţilor, senatorilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal într-un singur tur de scrutin.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului de un senator la 160.000 de locuitori.

Cât despre posibilitatea ca membrii Parlamentului să fie aleşi la toamnă după principiul votului uninominal, aceasta este privită cu rezerve chiar de reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia, care a lucrat la formula textului de lege privind votul uninominal.

„Am mari rezereve că acest sistem de vot uninominal va fi introdus de la viitorul scrutin, chiar dacă a fost votat în Parlament. Spun acest lucru pentru că la Curtea Constituţională va apărea un blocaj, pe care parlamentarii care nu sunt adepţii acestui tip de vot vor încerca să îl prelungească suficient de mult, încât la viitoarele alegeri să nu avem uninominal“, a susţinut Cristian Pârvulescu, profesor universitar la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) şi preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia.

Istoria recentă a Uninominalului

Introducerea sistemului votului uninominal a intrat pe agenda de lucru a senatorilor şi deputaţilor din Parlamentul României încă din 2005, iniţiativa unui astfel sistem de vot fiind însă disputată de mai multe partide politice şi de preşedintele Traian Băsescu.

Cert este că sistemul de vot uninominal a revenit în atenţia publică la începutul anului trecut, odată cu declaraţia făcută de şeful statului, pe 14 februarie, în faţa Parlamentului, prin care „ameninţa“ că va declanşa un referendum, prin care va solicita românilor să opteze pentru introducerea votului uninominal.

Deşi Traian Băsescu a susţinut o variantă de vot uninominal cu două tururi de scrutin, câştig de cauză a avut Executivul, care, în octombrie 2007, şi-a asumat răspunderea în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului pentru proiectul de lege privind votul uninominal în varianta Asociaţiei Pro Democraţia, numit „vot uninominal mixt cu compensare“. Potrivit acestei variante, jumătate dintre mandatele de parlamentar sunt câştigate de candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi. Restul se redistribuie în funcţie de scorul partidelor, la nivel naţional.

Totuşi, legea votului uninominal, în varianta asumată de Executiv, a intrat în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, după ce, în 26 februarie, Comisia pentru elaborarea Codului electoral a adoptat un raport favorabil la propunerea legislativă privind introducerea votului uninominal într-un singur tur.

În cele din urmă, varianta prezentată de Pro Democraţia şi asumată de Guvernul României, cu unele modificări, a trecut de Parlament, însă a primit o nouă lovitură din partea contestatarilor, fiind „pârâtă“ pe motiv de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională.

„Este o variantă care a fost negociată cu partidele politice, altfel spus, este o variantă care a cunoscut modificări; dintru-nceput am propus o variantă maximală, însă, în final, noi suntem satisfăcuţi de varianta votată de Parlament şi o considerăm ca fiind cea mai bună posibilă în condiţiile date. Nu este o variantă ideală, nu este perfectă, este perfectibilă, ca orice lucru de pe pământul ăsta, dar principiile au fost respectate, modificările care au fost aduse au fost de natură tehnică, ceea ce ni se pare a fi o concesie minimală făcută“, a declarat Cristian Pârvulescu, reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia, iniţiatoarea proiectului de lege a votului uninominal în varianta votată de Parlamentul României.

Principalele prevederi ale legii uninominalului

- Alegerea preşedinţilor de consilii judeţene se va face prin vot uninominal, ca urmare a amendamentului depus de PSD. Deşi este o prevedere care se referă la alegerile locale, aceasta a fost introdusă sub formă de amendament de PSD şi, în cele din urmă, a intrat în lege cu acordul parlamentarilor. „Singura prevedere referitoare la alegerile locale este alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene, pe care nu am negociat-o niciodată noi, Pro Democraţia, nu a fost supusă discuţiilor de nici un fel. Este puţin mai mult decât incoerentă introducerea acestei prevederi într-un sistem pentru alegeri parlamentare. A fost un interes al partidelor politice, PSD iniţiind amendamentul, şi, probabil, unele partide politice vor specula acest aspect şi vor reclama la Curtea Constituţională; nu este însă singura prevedere care va fi atacată, mai sunt cred că vreo patru“, a apreciat Cristian Pârvulescu, analist politic şi preşedinte Pro Democraţia.

- A mai fost aprobat şi amendamentul PSD conform căruia mandatele vor fi reatribuite candidaţilor care nu au întrunit 50% plus unu din voturile alegătorilor din colegiul respectiv pe baza unei liste ordonate în ordine descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei respective.

- Pragul electoral pentru intrarea partidelor în Parlament este de 5%, dar există şi un prag alternativ, care constă în obţinerea numărului cel mai mare de voturi în şase colegi,i pentru Camera Deputaţilor, şi în trei colegii, pentru Senat. „Şi acum sunt puţine partide politice în Parlament. S-ar putea să fie şi mai puţine decât acum. În comparaţie cu Parlamentul Marii Britanii, care e ales pe baza unui sistem majoritar, sunt reprezentate 11 partide politice, iar în parlamentul Franţei sunt reprezentate mai mult de 10 partide, pe acelaşi sistem majoritar. În România, sistemul folosit oricum a limitat numărul de partide politice şi s-ar putea ca cel puţin unul, dacă nu chiar două, să nu se mai regăsească în Parlament“, a susţinut Pârvulescu.

- Comisia de Cod electoral a mai stabilit pragul electoral pentru alianţele politice: 8% pentru o alianţă formată din două partide, 9% pentru cele formate din trei partide politice şi 10% pentru alianţele formate din mai multe formaţiuni politice.

- Pentru organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale, care vin cu un singur candidat la nivel de ţară, pragul electoral va fi de 10% din numărul de voturi care ar trebui date pentru un mandat de deputat.

- Numărul de colegii uninominale este egal cu numărul total de deputaţi şi senatori.

- Au dispărut listele de partid. „Pentru alegerile parlamentare nu mai există nici un fel de listă, voturile nedistribuite vor reveni candidaţilor partidelor politice care nu au primit mandat la nivelul repartiţiilor judeţene. Vor exista 2 etape de redistribuire a voturilor, prima la nivelul judeţului, şi restul de voturi care nu pot fi repartizate la nivel judeţean vor fi distribuite candidaţilor care nu au primit manadatele, dar care au un număr suficient de mare de voturi. Sunt doar persoane care au candidat, nu există altele pe nici un fel de liste“, explică Pârvulescu.

Trei colegii uninominale pentru diaspora

Potrivit legii votului uninominal, românii din diaspora ar urma să fie reprezentanţi în Parlamentul României de oameni ai partidelor politice care vor câştiga colegiile electorale ce vor fi înfiinţate în afara ţării, trei la număr.

„Există o problemă în ceea ce priveşte votul românilor din străinătate, partidele politice sesizând acest lucru la Curtea Constituţională. Vor fi reprezentaţi de parlamentarii lor, vor exista parlamentari care să reprezinte doar românii din străinătate, până acum aceştia erau reprezentaţi de parlamentarii de Bucureşti. Prin această lege, s-au înfiinţat colegii uninominale care reprezintă românii din străinătate, respectiv un colegiu pentru Senat şi două colegii pentru Camera Deputaţilor. Votul va fi unul similar celor anterioare, aceasta pentru că, din păcate, problemele tehnice nu au putut fi rezolvate. Pro Democraţia a propus un vot electronic, care nu a fost însă agreat de partidele politice“, a punctat analistul politic Cristian Pârvulescu.

Românii vor vota un candidat, ca la preşedinte

Potrivit reprezentantului Pro Democraţia, în viitoarea legislatură vom avea acelaşi număr de parlamentari, pentru că norma de reprezentare a rămas aceeaşi, adică 70.000 de locuitori pentru un deputat şi 160.000 de locuitori pentru un senator.

Votul se va desfăşura ca la alegerile pentru primari sau cele prezidenţiale, în sensul că românii vor vota o persoană, şi nu o listă impusă de un partid. Persoanele care vor candida pot fi reprezentanţi ai partidelor sau independenţi, iar în măsura în care vor aduna voturi suficiente, vor deveni, în Parlamentul României, reprezentanţii electoratului din colegiul uninominal respectiv .

În ceea ce priveşte imaginea de ansamblu al celor două camere, aceasta nu va fi cu mult diferită, în sensul că nu va exista posibilitatea ca zeci de cântăreţi sau vedete artificiale create de media să reprezinte interesele românilor în cel mai înalt for al statului:

„Eu cred că persoanele care au avut vizibilitate şi bani cu care să-şi susţină campania au fost în Parlament şi până acum, sunt şi în momentul de faţă. Totul depinde de partidele politice: dacă acestea vor promova în colegiile uninominale manelişti, atunci vom avea parlamentari manelişti. Şi spun acest lucru pentru că şansele candidaturilor individuale sunt reduse. De altfel, în nici una dintre ţările în care se foloseşte sistemul uninominal, persoanele cu notorietate, dar fără experienţă politică nu sunt promovate, fie că este vorba de ţări occidenatale cu tradiţie în uninominal, fie că este vorba de ţări care experimentează de foarte puţină vreme acest sistem.

Candidaturile colegiilor uninominale vor fi propuse de cele mai multe ori de partidele politice, iar dacă partidele politice nu îşi propun să susţină vedete, ci anumite idei, principii, credinţe, atunci vor selecta candidaţii nu în funcţie de notorietate. Mai e un argument, niciodată notorietatea unei persoane nu se transformă automat în vot, iar acest lucru a fost verificat“.

De ce a fost sesizată Curtea Constituţională

Parlamentarii PRM au anunţat că vor vota împotriva votului uninominal încă de la primele discuţii asupra acestei legi. Chiar dacă legea a trecut de Parlament, aceasta ar putea deveni inaplicabilă pentru viitoarele alegeri parlamentare din acest an întrucât 16 senatori PRM, alături de alţi 9 senatori ai Partidului Conservator şi un independent au semnat sesizarea depusă joi la Curtea Constituţională. Semnatarii petiţiei au susţinut că legea este în totalitate neconstituţională şi solicită acest lucru şi judecătorilor Curţii.

Motivele pentru care, în opinia contestatarilor, legea votată la începutul săptămânii este neconstituţională:

- Noua lege electorală prevede ca viitorii candidaţi la Senat sau Camera Deputatilor să depună, în contul Autorităţii Electorale Permanente, o garanţie de cinci salarii minime, o măsură de descurajare a aventurierilor, utilizată şi în alte ţări, învinsul pierzând banii. PRM a susţinut că prevederea al încălca grav articolul 4 alineatul 2 din Constituţie, care prevede că „România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială“.

- PRM contestă posibilitatea acordată minorităţilor de a li se permite depunerea unor candidaturi similare în mai multe colegii electorale, care ar încălca acelaşi articol 4 din legea fundamentală.

- articolul de lege privind alegerea prin vot uninominal al preşedinţilor de consilii judeţene a fost, de asemenea, atacat la Curtea Constituţională. În acest caz, ar fi încălcate clar articolele 121 şi 122 din Constituţie, care definesc clar autorităţile administraţiei publice locale, iar preşedintele de Consiliu Judeţean nu intră în această categorie.

De asemenea, au mai fost criticate şi articolele care prevăd prezenţa judecătorilor în birourile electorale, pragul electoral alternativ, delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre de guvern, dar şi neatribuirea mandatului de parlamentar pentru candidatul care câştigă cu 50% plus 1 vot un colegiu, dar al carui partid nu atinge pragul electoral de 5%.

Se doreşte astfel ca trasarea colegiilor să aibă la bază prevederile unei noi legi ce ar urma să parcurgă toate fazele procedurale din Parlament, plus negocierile de rigoare între partide, estimate a dura câteva luni, îndeajuns ca la toamnă românii să-şi aleagă trimişii în Parlament tot după actualul sistem pe liste.

În cazul în care Curtea Constituţională va da câştig de cauză contestatarilor, legea votului uninominal va fi întoarsă în Parlament pentru a fi pusă în concordanţă cu motivaţia Curţii, ceea ce va duce la o nouă amânare a aplicării acesteia.

Cum se formează colegiile electorale

- Colegiile vor fi stabilite de Guvern, la propunerea unei Comisii speciale a Parlamentului. „Trasarea colegiilor se va face în funcţie de câteva principii. În primă instanţă, după principiul egalităţii votului, altfel spus, un colegiu trebuie să fie aproximativ egal cu celelalte colegii din ţară, pentru că toţi cetăţenii sunt egali. Noi am stabilit o regulă, diferenţa în ceea ce priveşte numărul de votanţi de la un colegiu la altul nu poate fi mai mare de ^/- 30 %. În anumite situaţii, colegiile sunt trasate în interiorul unui judeţ, ele pot păstra diferenţe mai mari de 30%. Pe de altă parte, sprijinit pe alt principiu, colegiul trebuie să formeze, de regulă, unităţi coerente, altfel spus, un oraş mare, spre exemplu Iaşul, nu poate fi rupt în mai multe colegii care să fie ataşate zonei rurale din împrejurimi. Fiecare cartier din Iaşi va deveni un colegiu în sine, iar zona rurală din afara Iaşului va deveni un colegiu separat, asta pentru că există diferenţe de vot între rural şi urban. Există şi oraşe care nu pot fi împărţite în colegii perfecte, de exemplu, Târgovişte şi Arad. În primul caz, oraşul are o populaţie suficient de mare încât să formeze un colegiu, dar nu suficient de mare să formeze două colegii, astfel că în Târgovişte şi Arad va exista un colegiu la care va fi ataşat şi o parte rurală, însă, de regulă, colegiile vor fi sau urbane sau rurale, sau oraşe mai mici cuplate cu comunele din jur“, a explicat Pârvulescu.

- Fiecare partid va propune câte un singur candidat într-un colegiu, iar cel care va obţine 50% plus 1 din voturi va deveni parlamentar. Dacă nimeni nu obţine acest rezultat, voturile vor fi repartizate, proporţional, la nivel naţional, partidelor. „Spre deosebire de votul majoritar, în care voturile erau date candidaţilor cu cel mai mare număr de voturi, aceste voturi se redistribuie partidului la nivel judeţean sau naţional, în funcţie de numărul de mandate la care are dreptul. Sa vă dau un exemplu, dacă într-un judeţ, sunt zece colegii de deputaţi, iar partidul a obţinut 35% din voturi va primi trei mandate de deputaţi, candidaţii care au obţinut cele mai bune scoruri, iar cei 5% care nu pot fi distribuiţi la nivel judeţean vor fi calculaţi la nivel naţional şi vor fi distribuiţi acelui candidat al partidului care are cel mai bun scor“, a explicat reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia.

Scrutinul uninominal în principalele state europene

Scrutinul uninominal majoritar este folosit cu precădere în două ţări europene, Marea Britanie şi Franţa. În aceste două ţări, teritoriul este împărţit în circumscrupţii în care se alege câte un singur deputat, anume acela care obţine cel mai mai mare număr de voturi.

În Regatul Unit al Marii Britanii, se aleg 646 de deputaţi, în cadrul unui scrutin cu un singur tur, ceea ce înseamnă că în unele circumscripţii învingătorul a obţinut cu puţin peste 30% din voturi. În Marea Britanie, ca de altfel în toată Europa unde se practică un astfel de tip de vot uninominal majoritar, avantajează partidul clasat pe locul întâi şi dezavantajează partidele mici.

Franţa îşi alege cei 577 de deputaţi printr-un scrutin majoritar uninominal cu 2 tururi. Din primul tur este ales deputatul care obţine majoritatea absolută a voturilor exprimate, în caz contrar calificându-se în turul doi candidaţii care obţin un număr de voturi mai mare decât un procent 12,5% din totalul de alegători înscrişi pe listele electorale.

În alte câteva ţări europene, scrutinul majoritar uninominal este folosit în combinaţie cu scrutinul proporţional de listă, alegătorii având aici două voturi: Germania, Ungaria, Albania şi Lituania.

Studiile efectuate atât în Marea Britanie, cât şi în Franţa arată că alegătorul, chiar la scrutinul uninominal, alege cu precădere partidul, nu persoana.

De asemenea, se întâmplă ca deputaţi populari ai partidului de guvernământ sau chiar miniştri să piardă alegerile în circumscripţia lor, plătind preţul impopularităţii guvernării în faţa unor iluştri necunoscuţi. (sursa: BBC România)


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!