Banat
Vrednici înaintaşi şi slujitori din Valeadeni

Vrednici înaintaşi şi slujitori din Valeadeni

16 Ianuarie 2019

De curând a apărut monografia localităţii Valeadeni, scrisă de preotul satului, părintele Dumitru Adrian Tiuch. Localitatea bănăţeană este situată la o distanţă de 20 km de Reşiţa şi de Caransebeş şi aparţine de comuna Brebu. Suprafaţa locuită este de 18 km2. Teritoriul satului Valeadeni are prelungiri sub formă de dealuri ale munţilor Semenic spre nord şi parţial în zona denumită în literatura de specialitate Ţinuturile Piemonturilor Vestice.

Clima constituie unul din elementele de legătură din a căror contopire ia naştere mediul natural în care se desfăşoară viaţa omului de zi cu zi din localitatea Valeadeni. Cu toate că satul este aşezat la poalele unor dealuri, clima este de tranziţie, temperat-continentală, cu ierni destul de blânde şi veri suportabile.

Reţeaua hidrografică din satul Valeadeni este reprezentată de două pâraie cu debit nu foarte mare, fântâni, izvoare şi bălţi. Apele din pâraie, fântâni şi izvoare de coastă sunt potabile, iar apele Pogoniciului şi ale celorlalte cursuri permanente nu conţin săruri nocive, fiind întrebuinţate şi la irigaţii.

Conform unei legende, numele satului, Valea - Geni, ar fi dat după numele unor strămoşi, precum baba Giana, vatra satului fiind aşezată în vechime pe lângă pârâul Valeagieni. Aparent, numele localităţii Valeadeni se formează din infinitivul „vale” şi cuvântul „denie” („slujba de seară”). În realitate, se presupune că localitatea se numea la început Vlădeni, fiind o aşezare întemeiată de urmaşii lui Vlad, personaj care a stăpânit, se pare, terenuri întinse, până aproape în vecinătatea Reşiţei, căci între Valeadeni şi Reşiţa găsim locuri numite Vladu, Valea lui Vlad etc.

Satul are vatra pe care a fost aşezat acum 220 de ani. Înainte de această dată, satul era aşezat pe Dealul Cozlariului. Pe teritoriul localităţii nu s-au făcut cercetări şi nici nu au fost descoperite dovezi privind existenţa unor civilizaţii mai vechi, însă au ieşit la iveală câteva vestigii în apropierea ţinutului vechi al aşezării satului pe coasta Cozlariului la poale, numit Gura - Văi. Din anul 1923 şi până în prezent, localitatea aparţine centrului comunal Brebu, ­alături de satul Apadia.

Viaţa care se desfăşoară azi în sat este aceea pe care o întâlnim în toate satele ţării la ora actuală. Dar ceea ce a făcut localitatea Valeadeni deosebită este peisajul de pe aceste coline şi într-un mod aparte Centrul Militar Antiaerian, care a fost înfiinţat în anul 1984-1985 şi a rezistat până în 2004.

Cel mai răspândit nume în sat este de Jorz, urmat de Medu, Bugărin, Ivan şi altele, iar pe lângă acestea fiecare mai poartă şi o „poreclă”, aceasta s-a adăugat pe parcurs spre a-i deosebi unii de alţii, mai ales pentru cei care purtau acelaşi nume de familie, iar altele s-au atribuit ca urmare a unor însuşiri fizice. De exemplu, „Cârnu” pentru că în acea familie a existat un bătrân care mergea cocoşat.

Credincioşii Parohiei Valeadeni au avut din cele mai vechi timpuri în satul lor o biserică în care se adunau duminica şi la sărbători la Dumnezeiasca Liturghie şi la toate slujbele din această parohie. Înainte de biserica actuală a existat una din lemn de stejar, ridicată în anul 1790 sub Episcopul Ioan Gherghievici, de care s-au folosit oamenii satului pe parcursul secolului al XIX-lea.

Biserica actuală a fost zidită pe vechiul loc al bisericii de lemn, în mijlocul satului, din piatră şi cărămidă, în vara anului 1909 şi a fost sfinţită în ziua de Crăciun (anul 1909) prin mandatarul episcopului, prezbiterul Andrei Ghidiu din Caransebeş.

Şcoala a avut şi are un rol important în viaţa comunităţii. Astfel că şi în localitatea Valeadeni există o şcoală zidită în anul 1893 şi este situată în mijlocul satului, alături de biserică şi Căminul Cultural. Prima atestare documentară a şcolii din Valeadeni, existând şi material arhivistic, este din 1882, cu 131 de registre. Şi aici, ca pretutindeni de altfel, începutul ştiinţei de carte s-a făcut pe lângă biserică.

Au existat şi oameni de seamă ai satului Valeadeni. George Cătană a fost o figură luminoasă a culturii române din Banat, îmbogăţind satul prin prezenţa sa şi prin activitatea depusă. Folclorist, culegător, pedagog, povestitor şi mare publicist, s-a născut la data de 20 septembrie 1865 în localitatea Remetea - Pogonici din judeţul Caraş-Severin, fiul lui Ioan şi al Trăiei. În anul 1888 a fost ales învăţător definitiv în satul Valeadeni, unde s-a şi căsătorit cu o localnică, ­Ruja Trandafir, fiica preotului Alexandru Trandafir.

Altul este Valeriu Meda, care s-a născut în anul 1887 în localitatea Valeadeni, unde a şi dobândit cele dintâi noţiuni de scris şi de citit. După câţiva ani a absolvit Facultatea de Drept din Budapesta şi tot acolo şi-a susţinut teza de doctorat. După terminarea studiilor şi-a propus să rămână la Caransebeş ca avocat. A rămas acolo până la moartea sa, în anul 1944. În 1919 a fost numit prim pretor de către Consiliul Diligent. Valeriu Meda a fost participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, ca delegat (titular) al „Societăţii române de lectură”, Secţia teologică din Caransebeş.

Altă personalitate a satului a fost Micluţa Gheorghe, născut în 19 martie 1926 în satul Valeadeni, solist de muzică populară, fiind acompaniat de orchestra Lazăr Cernescu din Caransebeş.

Preotul Dionisie Nicola s-a născut la 6 noiembrie 1935, în Valeadeni. În anul 1950 a urmat Şcoala medie de cântăreţi bisericeşti de 3 ani la Caransebeş, pe care a absolvit-o în anul 1953 ca şef de promoţie, cu media 9,16. Se înscrie la Școala de Muzică „Ion Vidu” din Lugoj, Secţia dirijori de cor. A rămas ca preot fiu al satului de vrednică pomenire.

Preotul Ioan Nicola s-a născut tot în Valeadeni. Şcoala primară a urmat-o în satul natal, iar clasele V-VIII la Zorlenţul mare, între anii 1951-1954, apoi Seminarul Teologic Caransebeş între 1954-1959. În perioada 1959-1963 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu la zi, fiind licenţiat în teologie. În ziua a doua de Crăciun a anului 1963 a fost hirotonit diacon la catedrala din Caransebeş şi duminică, 29 decembrie 1963, a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, în biserica ortodoxă din Lugoj, pe seama Parohiei Vrani, Protopopiatul Oraviţa, numit cu 1 ianuarie 1964. A fost transferat la cerere cu 1 iulie 1968 în Parohia Băuţarul Inferior, Protopopiatul Caransebeş.

Monografia localităţii Valeadeni reprezintă o încercare de a face o punte de legătură între locuitorii din trecut şi cei din prezent, cei din urmă putându-şi recunoaşte în paginile cărţii părinţii, strămoşii şi faptele acestora, oameni de vază ale căror realizări merită cunoscute, respectate şi urmate.

Rostul acestei lucrări este de a arăta importanţa acestei aşezări în peisajul judeţului Caraş-Severin, într-o lume în care globalizarea îşi spune tot mai accentuat cuvântul. Nu trebuie să uităm cine suntem şi care ne sunt rădăcinile.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!