Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Zi de post aspru în Biserica Ortodoxă

Zi de post aspru în Biserica Ortodoxă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 28 August 2010

În fiecare an, pe 29 august, prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Zeci de biserici din ţară îşi sărbătoresc hramul. În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post aspru. În zi de hram, credincioşii organizează agape creştine, dând de pomană de sufletul celor adormiţi.

Biserica Ortodoxă a rânduit pentru drept-credincioşii creştini anumite zile sau perioade de post. Sărbătoarea de mâine este ultima mare mare sărbătoare din anul bisericesc, zi cinstită în mod deosebit prin postire. Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post şi de plângere pentru cel care a fost postitorul prin excelenţă, propovăduitor al pocăinţei, care a suferit moarte mucenicească. Mai multe biserici parohiale şi de mănăstire din ţară îşi sărbătoresc astăzi hramul.

În cadrul Protoieriei Câmpina este o singură biserică cu hramul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, în Parohia Măgureni II. "Pentru ziua aceasta ne-am pregătit cu săvârşirea în această după-amiază, de la ora 17:00, a Vecerniei şi Litiei, urmând ca în ziua hramului să fie săvârşite Utrenia, Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului pentru ctitori, binefăcători şi enoriaşi adormiţi întru Domnul. Aceasta este întotdeauna o rânduială pe care noi o respectăm şi prin care mulţumim lui Dumnezeu pentru binefacerile primite, dar în acelaşi timp ne amintim şi de cei care au plecat dintre noi. Biserica Parohiei Măgureni II a fost refăcută din temelie şi urmează să fie desfăşurate lucrările de pictură", ne-a declarat părintele protoiereu Costică Dumitru.

În Protoieria Ploieşti, Parohia Radila îşi sărbătoreşte hramul, iar în Protoieria Vălenii de Munte se va prăznui hramul de către un sobor de preoţi şi mulţi credincioşi, la Parohia Măgurele I. În sărbătoare se află şi Biserica "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni, sat situat la o distanţă de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, fiind construită în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.

De asemenea, sărbătoare este şi în municipiul Vaslui, unde credincioşii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curţii domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor la Podul Înalt.

Hram la Mănăstirea Cotmeana, monument al arhitecturii munteneşti

În Arhiepiscopia Râmnicului, Mănăstirea Cornetu îşi sărbătoreşte astăzi ocrotitorul. Mănăstirea Cornetu este fost schit de călugări şi se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu Vâlcea, în satul Călineşti. Schitul a fost ctitorit de vornicul Mareş Băjescu şi soţia sa Maria, în anul 1666. De asemenea, la Schitul Troianu se va serba hramul. După săvârşirea Sfintei Liturghii vor avea loc slujba Parastasului şi o agapă frăţească. Biserica schitului datează din secolul al XVIII-lea.

În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Mănăstirea Cotmeana (foto) se va prăznui al doilea hram al acestui aşezământ monahal, care a fost reînfiinţat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un monument de sinteză reprezentativ pentru asimilarea şi dezvoltarea arhitecturii munteneşti din secolul al XIV-lea.