Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Din antichitate: Ce alimente consumau vechii grecii

Din antichitate: Ce alimente consumau vechii grecii

Un articol de: Iuliana Niţă - 18 Mai, 2009

Grecii consumau produse care puteau fi cultivate cu uşurinţă pe pământul stâncos al Greciei. Dieta grecilor se baza foarte mult pe consumul de fructe, legume, peşte, pâine, vin şi ulei de măsline. Uleiul nu era consumat la prăjit, pentru că mâncarea era preparată prin fierbere sau la grătar. Pâinea se prepara din orz, pentru că grâul era importat, însă nu avea un gust foarte bun. Poate şi de aceea pâinea din orz era consumată la supe, terci şi mâncăruri scăzute.

Legumele consumate erau: sparanghel, anghinare, varză, morcovi, castraveţi, usturoi, praz, dovlecei, ridichi, napi, ţelină sălbatică, fasole, linte, mazăre, iar fructele: mere, portocale, roşcove, smochine, struguri, jujube, pere, prune, rodii, gutui.

Micul dejun se lua după răsăritul soarelui şi consta din pâine înmuiată în vin, ulei de măsline, fructe proaspete sau uscate. La prânz se consuma iarăşi pâine înmuiată în vin, alături de câteva măsline, curmale, brânză şi peşte uscat. Cina era masa principală a zilei şi avea loc după asfinţitul soarelui. La cină se serveau aperitive (fructe de mare, cum ar fi: scoici, salate, legume gătite şi fructe proaspete), peşte proaspăt şi uneori prăjituri cu miere.

Oamenii de rând consumau în timpul zilei un fel de terci preparat din orz sau grâu şi apă.

Peştele era consumat deseori, iar carnea de vită, mai puţin, pentru că era destul de scumpă. Oricum, erau pieţe ca în Atena, de pildă, unde se vindea peşte proaspăt. Şprotul era un peşte ieftin, iar tonul era destul de costisitor. Varietăţile de peşte consumat erau: caracatiţă, creveţi, ţipari, raci, ton, sepii, sardine, calcan.

Carnea de vită şi de porc era disponibilă în timpul sărbătorilor religioase, unde era oferită gratis cetăţenilor. Grecii mai mâncau şi carne de pui, căprioară, măgar, gâscă, capră, iepure, miel, fazan, porc sau porc mistreţ.

Alte alimente consumate erau: brânză, ouă, miere, lapte, nuci, oţet. Doar laptele de capră era consumat însă prescris ca medicament. De obicei, din lapte se făcea brânză.

Grecii bogaţi se răsfăţau cu diverse sortimente culinare în timpul banchetelor. Cu această ocazie se serveau varietăţi de peşte sau din carne de vită, viţel, porc, miel, animale sălbatice.

Mâncărurile erau condimentate cu diverse mirodenii: coriandru, mărar, mentă, piper, oregano, sare, şofran, cimbru. Carnea se servea la grătar.

La banchete, rareori luau parte femeile sau copiii. Bărbaţii nu stăteau la masă în timpul cinei, alături de femei. Bucatele erau luate din farfurii direct cu mâna, nu se foloseau tacâmuri. Servitorii mergeau cu coşurile pline cu pâine pentru a servi oaspeţii. Pentru că fabricarea pâinii era considerată o artă, pâinea avea diverse forme. Vinul se servea amestecat cu apă, în boluri speciale, fabricate din aur. A bea vin simplu, fără a fi amestecat cu apă, era considerat un gest barbar. Altă băutură era miedul (apă amestecată cu miere).