Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului: Conferinţa panortodoxă de la Chambesy (1968) (III)

Istoria creştinismului: Conferinţa panortodoxă de la Chambesy (1968) (III)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 08 Feb, 2010

La a patra conferinţă panortodoxă, care s-a ţinut între 8-16 iunie 1968 la Chambesy, lângă Geneva (Elveţia), au fost înscrise trei teme principale: stabilirea unui plan de lucru care să ducă la întrunirea unui mare Sinod interortodox sau panortodox, care să se pronunţe asupra temelor înscrise pe lista primei conferinţe panortodoxe de la Rhodos, din 1961; examinarea progresului realizat în ceea ce priveşte relaţiile Bisericii Ortodoxe cu Biserica Romano-Catolică, Biserica Anglicană, Biserica Veche-Catolică, Bisericile Vechi-Orientale şi Bisericile Luterane; şi examinarea posibilităţii unei acţiuni mai eficiente a Ortodoxiei în cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Referitor la relaţiile cu Biserica Veche-Catolică, conferinţa a stabilit că trebuie să se dea urmare hotărârilor luate de comisia teologică interortodoxă întrunită între 1-15 septembrie 1966 la Belgrad. S-a cerut Arhiepiscopului de Utrecht ca vetero-catolicii să compună o mărturisire de credinţă lămurită, precisă şi oficială, semnată în sinod de episcopii şi preoţii lor, lămurindu-se toate punctele dogmatico-simbolice contro-versate. Cu privire la Bisericile necalcedoniene sau vechi-orientale, conferinţa a hotărât ca dialogul teologic să se realizeze, după cum şi-au exprimat dorinţa ambele Biserici. În ceea ce priveşte Bisericile luterane, conferinţa a considerat ca folositoare începerea contactelor între ortodocşi şi luterani, pentru crearea de raporturi bune în vederea pregătirii unui viitor dialog teologic cu Federaţia Luterană Mondială. Referitor la desfăşurarea unei activităţi mai eficiente în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, conferinţa a fost de părere că Biserica Ortodoxă, ca membru al Consiliului Mondial al Bisericilor, are datoria să contribuie prin toate mijloacele ce-i stau la dispoziţie la

promovarea şi buna sporire a întregii lucrări a Consiliului Mondial al Bisericilor.