Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului: Congresul facultăţilor de teologie ortodoxă de la Atena (1976) (II)

Istoria creştinismului: Congresul facultăţilor de teologie ortodoxă de la Atena (1976) (II)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 10 Feb, 2010

Între 16-19 august 1976, la centrul interortodox de la Mănăstirea Penteli de lângă Atena s-au desfăşurat lucrările celui de-al doilea Congres al Facultăţilor de teologie ortodoxă. Delegaţia română, alcătuită din zece membri, dintre care opt pro-fesori de la Institutele teologice din Bucureşti şi Sibiu, a fost condusă de Preasfinţitul episcop Antonie Ploieşteanul, vicar patriarhal. Lucrările Congresului s-au desfăşurat în şedinţe plenare, iar cele cinci grupe de lucru au dezbătut referatele şi comentariile susţinute în şedinţele plenare. Referatele şi comentariile au fost împărţite în trei secţiuni: teologia ca expresie a vieţii şi conştiinţei Bisericii; teologia ca expresie a prezenţei Bisericii în lume; teologia în reînnoirea vieţii Bisericilor. În cadrul celei de a doua secţiuni s-au prezentat şi dezbătut următoarele teme: mărturisirea dinamicii mântuirii şi dinamica lumii în Biserică. În cadrul celei ele a treia secţiuni s-au prezentat şi dezbătut temele: examenul critic al aplicărilor teologiei; catolicitate şi etnicitate şi dimensiunea ecumenică a Ortodoxiei. În discuţii ample s-a accentuat, pe baze teologice şi canonice, îndeosebi de către delegaţii Bisericii Ortodoxe Române, importanţa elementului naţional în organizarea autocefală şi autonomă a Bisericilor Ortodoxe. Astfel, s-a stabilit că fiecare Biserică Ortodoxă autocefală are dreptul să-şi organizeze Biserica din diaspora şi să păstreze jurisdicţia ei asupra propriei sale diaspore. De asemenea, s-a accentuat faptul că, deşi nu se poate face abstracţie de existenţa păcatului în lume, lumea este bună. De aceea Domnul Hristos nu a venit să judece lumea, ci s-o slujească spre mântuirea ei. Biserica este datoare să se ocupe atât de spiritualitate, cât şi de promovarea aspiraţiilor lumii contemporane pentru realizarea păcii, dreptăţii, libertăţii, independenţei, colaborării şi progresului social, spre binele tuturor credincioşilor, indiferent de etnie.