Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului: Dialogul teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (VIII)

Istoria creştinismului: Dialogul teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (VIII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 20 Feb, 2010

Al doilea dialog teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania a avut loc la Iaşi, între 23 şi 26 octombrie 1980. Tema generală a dialogului, strâns legată de cea a dialogului de la Goslar, a fost: „Sfintele Taine ale Bisericii în Confessio Augustana şi în Mărturisirile de credinţă ortodoxe din secolele XVI şi XVII“. Tezele adoptate de cele două delegaţii şi-au propus să scoată în evidenţă elementele comune, convergenţele şi problemele rămase deschise. Astfel, discuţiile au avut ca punct de plecare convingerile comune elaborate la Goslar că Mărturisirile de credinţă ale Bisericilor noastre au ca scop mărturia credinţei apostolice. De altfel, Mărturisirile de credinţă din secolele XVI şi XVII nu ocupă acelaşi loc şi nu au aceeaşi însemnătate în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Evanghelică. Confesiunea Augustana este documentul fundamental pentru înţelegerea Bisericii Evanghelico-Luterane, în care, după convingerile ei, tradiţia bisericească a devenit din nou unica linie călăuzitoare pentru credinţa creştină. După convingerea Bisericilor Reformate, însemnătatea cărţilor lor de mărturisire rămâne subordonată prezentării vii a Scripturii. Mărturisirile de credinţă ortodoxe au o funcţie rezumativă şi de apărare a Tradiţiei apostolice şi a credinţei apostolice. Din compararea formulărilor despre Sfintele Taine a reieşit că se poate da mărturie în comun asupra unor trăsături esenţiale hotărâtoare în înţelegerea celor două Biserici. Cele două delegaţii s-au străduit să dovedească şi să adâncească înainte de toate punctele comune. Pentru acest lucru ele au luat ca punct de plecare „Temele rezumative de la încheierea Conferinţei interteologice din Bucureşti“ (22-23 mai 1980). De asemenea, s-a ajuns la concluzia că dialogul teologic trebuie să ţină seama nu doar de documente dogmatice şi liturgice, ci şi de experienţa concretă dobândită prin slujbe liturgice şi rugăciuni.