Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXXIX): Înfiinţarea şcolilor superioare în Transilvania (III)

Istoria creştinismului (MCCCLXXIX): Înfiinţarea şcolilor superioare în Transilvania (III)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 27 Noi, 2009

În 1831 s-a înfiinţat la Blaj „Liceum episcopale“, instituţie de rang academic, cu două facultăţi, de teologie şi de filosofie. Seminarul devine facultate teologică, iar facultatea de filosofie a funcţionat alături de gimnaziu. După Revoluţia de la 1848, liceul a fost reorganizat, conform Entwurt-ului lui Leo Thun, după modelul austriac, având opt clase. În urma actului dualist din 1867, gimnaziul din Blaj a cunoscut alte modificări, nu însă ca organizare, ci mai ales sub aspectul accentuării tendinţei de impunere a limbii maghiare, în conformitate cu programele guvernului de la Budapesta. În anul 1850 mitropolitul Andrei Şaguna al Transilvaniei a prezentat Curţii imperiale din Viena dorinţa românilor ortodocşi de a avea gimnazii superioare (licee) şi gimnazii inferioare (cu patru clase). Primul gimnaziu superior (liceu) ortodox s-a deschis la Braşov la 1 noiembrie 1850, prin eforturile protopopului Ioan Popasu, viitorul episcop de Caransebeş, ajutat de Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei. Un al doilea gimnaziu ortodox a fost deschis în anul 1869 la Brad (judeţul Hunedoara). Fondurile pentru acest gimnaziu erau administrate de „sinodul“ şi comitetul protopopesc al Zarandului. Cu ajutorul lui Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei, gimnaziul din Brad a beneficiat de o largă autonomie şi de o libertate deplină. Ca şi gimnaziul din Braşov, şi această şcoală era ocrotită de Statutul Organic din 1868, amândouă funcţionând ca şcoli române ortodoxe. Gimnaziul din Brad a primit numeroase danii din partea unor români atât din părţile Zarandului, cât şi din cele învecinate ale Abrudului-Câmpenilor. Unii chiar au lăsat acestei şcoli, prin testament, întreaga lor avere. Astfel, gimnaziul din Brad (care a purtat numele lui Avram Iancu) a devenit un centru însemnat de răspândire a culturii româneşti în Ţara Zarandului. Cele două Biserici româneşti din Transilvania, cea Ortodoxă şi cea Unită, întreţineau şi câteva şcoli pedagogice, pentru pregătirea învăţătorilor confesionali. Cea dintâi şcoală pedagogică (normală) propriu-zisă a fost la Arad, deschisă la 3 noiembrie 1812, urmată de cea din Sibiu, în 1853, la Caransebeş, în 1874, toate unite cu Institutele teologice şi puse sub egida Bisericii.