Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXXVIII): Înfiinţarea şcolilor superioare în Transilvania (II)

Istoria creştinismului (MCCCLXXVIII): Înfiinţarea şcolilor superioare în Transilvania (II)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 26 Noi, 2009

Primul gimnaziu superior (liceu) ortodox s-a deschis la Braşov la 1 noiembrie 1850, prin eforturile protopopului Ioan Popasu, viitorul episcop de Caransebeş, ajutat de Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei. În toamna anului 1869 s-au deschis, pe lângă gimnaziu, şi cursurile unei şcoli reale (tehnice) cu patru clase şi a unei şcoli comerciale cu trei clase, care au funcţionat până în anul 1918. Ca şi în cazul celorlalte şcoli româneşti, Guvernul din Budapesta a încercat, în repetate rânduri, să se amestece în bunul mers al şcolii, pretextând în mod deosebit ajutorul anual primit din partea Guvernului României. Toate încercările au fost zadarnice, atât datorită tenacităţii cârmuitorilor bisericeşti, cât şi ale Eforiei şi ale corpului profesoral. Gimnaziul din Braşov, care poartă până azi numele lui Andrei Şaguna, a avut în tot timpul un corp profesoral bine pregătit, cu studii în diferite centre universitare din Apus, datorită cărora a ajuns la o mare înflorire. În această şcoală au învăţat şi numeroşi elevi uniţi şi chiar elevi din vechea Românie, contribuind astfel la întărirea conştiinţei de unitate naţională. Un al doilea gimnaziu ortodox a fost deschis în anul 1869 la Brad (judeţul Hunedoara). Ideea înfiinţării a pornit de la preoţii ortodocşi din Zarand care, în anul 1860, adunaţi într-un „sinod protopopesc“, sub conducerea protopopului Iosif Başa (între ei se numărau şi Simion Groza din Rovina şi Joan Laslău din Peştera, luptători din oastea lui Avram Iancu), au hotărât să cumpere, din daniile lor, o clădire pentru un gimnaziu. Cu ajutorul prefectului român al fostului comitat (judeţ) Zarand, protopopul Başa şi doi subprefecţi români au mers prin toate satele judeţului pentru a strânge banii necesari în vederea constituirii unui „fond gimnazial român ortodox“. Gimnaziul s-a înfiinţat abia în anul 1869, primul director fiind protopopul Moise Lazăr.