Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXXXIII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (III)

Istoria creştinismului (MCCCLXXXIII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (III)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 03 Dec, 2009

Biserica românească din Transilvania, atât cea Ortodoxă, cât şi cea Unită, a organizat şi îndrumat nu doar şcoli de teologie, ci alte tipuri de şcoli. Aceste şcoli medii româneşti şi-au întemeiat peste o sută de fonduri şi fundaţii, din care se acordau burse şi ajutoare elevilor săraci. Multe erau lăsate de oameni înstăriţi, în vederea ajutorării şcolilor şi a elevilor. Cea mai însemnată fundaţie cu acest caracter a fost aceea a lui Emanoil Gojdu (1802-1870). Prin testament, acesta şi-a lăsat averea numai „acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă“, pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. Astfel, a fost constituită o fundaţie, care a funcţionat între 1870 şi 1917, prin care s-au acordat burse studenţilor români. Administrarea fondurilor o făcea o „reprezentanţă“, în frunte cu mitropolitul din Sibiu, alături de episcopii săi sufragani şi câţiva membri mireni. După 1945, Fundaţia „Gojdu“ a fost naţionalizată de regimul comunist din Ungaria. După anul 1990, noul regim maghiar a refuzat retrocedarea bunurilor acestei fundaţii. În octombrie 2005 prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu şi ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cedarea gratuită a patrimoniului Fundaţiei „Gojdu“ în favoarea statului maghiar, care s-a obligat împreună cu statul român să contribuie la fondul de burse de studii în vederea evocării memoriei lui Gojdu. La Oradea, un alt mecenat, Nicolae Jiga (sau Zsiga), şi-a lăsat averea pentru înfiinţarea unui internat pe seama elevilor ortodocşi din acel oraş. Născut în Sânnicolaul Român, judeţul Bihor, din părinţi plugari (pe numele Judeu), a făcut avere ca negustor la Oradea. Numele i-a fost schimbat de patronul său. Nicolae Jiga s-a remarcat prin faptul că a făcut donaţii importante pentru Biserică şi pentru cultură. Între anii 1854-1864 a ajutat câte 20 de tineri studenţi români ortodocşi cu câte 50 de florini anual, apoi a înfiinţat fundaţia „Zsigiană“ cu scopul de a asigura burse pentru studenţii români. În 1869 a mai înfiinţat o altă fundaţie, dedicată susţinerii elevilor români de la liceul din Beiuş.