Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXXXIV): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (IV)

Istoria creştinismului (MCCCLXXXIV): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (IV)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 04 Dec, 2009

Biserica din Transilvania, atât cea Ortodoxă, cât şi cea Unită, a organizat şi îndrumat nu doar şcoli teologice, ci alte tipuri de şcoli. În anul 1792, episcopul greco-catolic Ignatie Darabant a deschis la Oradea un internat, în care erau primiţi toţi tinerii români care învăţau în acest oraş, indiferent de confesiune (cei uniţi erau întreţinuţi, de regulă, gratuit). În acest internat, au fost primiţi, până în 1918, aproximativ 12.000 de elevi, cărora li se făcea şi o aleasă educaţie românească. În 1844 mitropolitul greco-catolic Ioan Vancea a zidit Internatul vancean de băieţi, pe care, începând cu anul şcolar 1892-1893, l-a destinat fetelor, construind pentru băieţi altul mai încăpător. La Blaj a fost înfiinţată, de acelaşi mitropolit, o fundaţie „vanceană“. În Timişoara, protopopul Meletie Drăghici membru în Sinodul Eparhiei Aradului şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, asesor în „senatul şcolar“ al Episcopiei Aradului, a stăruit pentru înfiinţarea unui „alumneu naţional român“ (1868), adică a unui fond din care se plătea masa şi casa pentru 10-12 tineri elevi şi ucenici români din Timişoara, care a fost pus mai târziu sub conducerea Episcopiei din Arad. Şcolile poporale (primare) confesionale ortodoxe au fost încredinţate protopopilor Radu Tempea V (1796-1808) şi Gheorghe Haines (1808-1812), apoi lui Moise Fulea (1814), care era profesor la şcoala clericală şi conducea un curs de şase săptămâni pentru pregătirea învăţătorilor. Episcopul ortodox din Sibiu Vasile Moga (1810-1845) a purtat o grijă permanentă şcolilor româneşti în tot cursul păstoririi sale. În timpul directoratului lui Gheorghe Şincai, numărul şcolilor unite s-a ridicat la vreo 300. Din cele scrise de Petru Maior în Istoria sa bisericească: „Iară cu şcoalele cele de prin sate până acum întrec neuniţii pe cei uniţi din Ardeal“ deducem că şi numărul şcolilor primare ortodoxe sub episcopul Vasile Moga trecea de 300.