Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXXXVIII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (VIII)

Istoria creştinismului (MCCCLXXXVIII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (VIII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 09 Dec, 2009

Şcolile confesionale româneşti de ambele rituri, atât cele ortodoxe, cât şi cele unite, au fost puse adeseori în situaţia de a fi desfiinţate sau înstrăinate de Guvernul din Budapesta. Astfel, în 1879 ministrul Cultelor şi Instrucţiunii a elaborat un proiect de lege pentru introducerea obligatorie a limbii maghiare în şcolile pedagogice şi poporale româneşti cu obligaţia ca toţi învăţătorii acestora să înveţe limba maghiară în decurs de patru ani. În aceste condiţii, mitropolitul Miron Romanul, mitropolitul unit Ioan Vancea de la Blaj şi episcopul Victor Mihail de la Lugoj au cerut împăratului Francisc Iosif I înlăturarea acestui proiect. O atitudine energică împotriva acestui demers au avut şi principalele ziare româneşti, între care şi „Telegraful Român“, iar numeroşi deputaţi (români, sârbi, slovaci, saşi) din Camera Deputaţilor (Dieta) din Budapesta au luat cuvântul împotriva proiectului de lege. În cadrul discuţiilor, care au durat şapte zile, s-a constatat că existau 2.773 de şcoli româneşti. Cu toate protestele acestor deputaţi din Dieta din Budapesta, proiectul de lege a fost votat. De aici a fost trimis la Casa Magnaţilor, unde, în numele poporului român, au protestat cei doi mitropoliţi şi episcopii de la Arad şi de la Lugoj. Glasurile ierarhilor români nu au avut efectul scontat şi legea a fost votată şi în Casa Magnaţilor (cunoscută sub numele de „Legea Trefort“). În anul 1883, Parlamentul din Budapesta a votat o nouă lege, o propunere a aceluiaşi ministru Trefort, prin care s-a introdus studiul obligatoriu al limbii maghiare şi în gimnaziile româneşti îndrumate de Biserică, dar şi obligaţia pentru profesori de a cunoaşte temeinic această limbă. S-a interzis tot atunci primirea, în viitor, de subvenţii, pentru buna funcţionare a şcolilor, „de la alte state“, adică din România.