Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCXCV): Începuturile presei bisericeşti româneşti (II)

Istoria creştinismului (MCCCXCV): Începuturile presei bisericeşti româneşti (II)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 17 Dec, 2009

După ce la 7 ianuarie 1839 la Buzău a apărut ziarul „Vestitorul bisericesc“, gazetă religioasă şi morală, şi în septembrie 1850, la Bucureşti, „Eho ecleziastic“, gazetă religioasă morală, al treilea periodic bisericesc tipărit în Ţara Românească a fost „Predicatorul“, un săptămânal care a apărut la Bucureşti, între 1 ianuarie - 25 decembrie 1857 şi 1 martie 1858 - 19 februarie 1859. Redactorii „Predicatorului“ au fost protosinghelul Dionisie Măldărescu, iconomul Mitropoliei, şi Ilie Benescu, profesor la Seminarul din Bucureşti, amândoi foşti bursieri ai mitropolitului Neofit la Atena. În acest periodic au apărut articole de istorie bisericească şi de morală, şi câte o predică în fiecare număr. Între 28 ianuarie 1862 şi 19 iulie 1864, a apărut, tot la Bucureşti, „Biserica“, redactată de preotul Grigorie Musceleanu. În paginile acestei gazete au apărut mai multe articole cu caracter istoric, legate mai ales de trecutul mănăstirilor, chiar cu reproducerea unor documente inedite, fiind tocmai în preajma secularizării. Între 1871-1872, gazeta a reapărut, sub titlul „Biserica română“. În cursul discuţiilor provocate de ultimele legiuiri bisericeşti ale lui Alexandru Ioan Cuza, a apărut la Bucureşti, în 1866-1867, „Ecclesia“. Era o gazetă redactată de Scarlat Rosetti şi de arhimandritul moldovean Climent Nicolau, un om pregătit, fost profesor la Socola. Sunt interesante câteva documente referitoare la începuturile Mitropoliei Ungrovlahiei. În perioada 1870-1872, arhimandritul Teoctist Scriban a editat, la Bucureşti, „Vocea Bisericii“, „ziar literar şi ştiinţific-religios“, în care au apărut mai ales cuvântări, multe traduse de el însuşi din Sfântul Grigorie Teologul, precum şi articole de cuprins variat.