Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCLXXV): Biserica Ortodoxă Română din Bucovina, în perioada 1775-1918 (XIX)

Istoria creştinismului (MCCLXXV): Biserica Ortodoxă Română din Bucovina, în perioada 1775-1918 (XIX)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 27 Iul, 2009

În anul 1879 a fost ridicat în scaunul mitropolitan al Bucovinei arhimandritul Silvestru Morariu Andrievici (1818-1895). Ca preot şi consilier, a publicat numeroase poezii, fabule, povestiri, mai ales în „Calendarul pentru Bucovina“ de la Cernăuţi, redactat o vreme de el însuşi, manuale pentru şcolile „poporane“, manual de religie, lucrări teologice, predici ş.a. A fost vicepreşedinte al „Societăţii pentru cultura şi literatura română din Bucovina“, apoi membru de onoare, contribuind, prin toate acestea, la bunul mers al şcolilor româneşti şi la menţinerea conştiinţei naţionale între românii din Bucovina. Ca mitropolit, a luptat pentru păstrarea autonomiei bisericeşti şi a drepturilor româneşti în Bucovina, împotriva încercărilor rutenilor de-a obţine posturi de răspundere şi folosirea limbii rutene în administraţia bisericească. În timpul arhipăstoririi lui a apărut, în 1882, revista „Candela“, care urmărea „sporirea, lăţirea şi fructificarea ştiinţei teologice“. În cei peste 50 de ani de apariţie, în paginile acestei reviste au apărut îndeosebi studii de teologie, scrise de profesorii Facultăţii din Cernăuţi. De altfel, în cursul arhipăstoririi lui Silvestru Morariu, a crescut şi prestigiul Facultăţii de Teologie, prin iluştrii ei profesori: Vasile Mitrofanovici, Isidor Onciul, Alexie Comoroşan, fraţii Eusebiu şi Constantin Clement Popovici, Teodor Tarnavschi, Emilian Voiutschi şi alţii. Din iniţiativa mitropolitului s-a început pictarea catedralei din Cernăuţi, de către vienezul Iobst, dar lucrările s-au terminat numai după moartea sa; tot la îndemnul lui s-au construit peste 50 de biserici parohiale, majoritatea cu ajutoare din Fondul religionar. Prin lupta sa de o viaţă întreagă pentru binele Bisericii şi al poporului român, Silvestru Morariu poate fi considerat cel mai de seamă ierarh din Biserica românească din Bucovina.