Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCDV): Începuturile presei bisericeşti româneşti (XII)

Istoria creştinismului (MCDV): Începuturile presei bisericeşti româneşti (XII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 04 Ian, 2010

Spre deosebire de periodicele bisericeşti din Ţara Românească şi Moldova, care aveau un pronunţat caracter bisericesc-teologic, cele din Transilvania aveau şi un caracter politic, literar, pedagogic şi chiar economic, datorită faptului că Biserica din Transilvania a avut un rol multiplu în viaţa poporului român până în anul 1918. Astfel, în Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unii slujitori ai Bisericii au editat diferite reviste cu caracter istoric-literar. Spre exemplu, gazeta „Libertatea“ de la Orăştie (1902-1933) a fost întemeiată şi condusă de preotul Ioan Moţa. În 1915-1916 ea a apărut la Bucureşti, iar în anul 1917 la Cleveland, în Statele Unite, unde redactorul era trimis într-o misiune de guvernul român. Din anul 1905, „Libertatea“ era însoţită de „Foaia interesantă“, cu articole pentru popor, redactată de acelaşi preot, foaie care a apărut apoi şi la Bucureşti şi Cleveland. Din 1906, pe lângă aceste două gazete, a iniţiat şi una economică, „Tovărăşia“, redactată de Vasile Osvadă, cu îndrumări pentru ţărani, iar din 1909, una umoristică - „Bobârnaci“, redactată de Ermil Borcea. La aceste patru periodice au colaborat şi unii dintre scriitorii din vechea Românie. În anul 1918, profesorii Nicolae Bălan, Silviu Dragomir şi Ioan Broşu, toţi teologi, au iniţiat „Gazeta poporului“ la Sibiu, care milita pentru unirea Transilvaniei cu Patria-mamă. Toate periodicele, literare, economice şi politice, redactate de slujitori ai Bisericii, au îndeplinit un rol important în procesul de culturalizare a credincioşilor şi în întărirea conştiinţei lor româneşti, pregătind drumul spre marele act de la 1 De-cembrie 1918. Chiar dacă unele au fost modeste, le re-vine meritul de a fi pregătit drumul publicaţiilor valoroase bisericeşti de după 1918.