Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCDXXIV): Conferinţa panortodoxă de la Constantinopol (1923) (II)

Istoria creştinismului (MCDXXIV): Conferinţa panortodoxă de la Constantinopol (1923) (II)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 26 Ian, 2010

Prima conferinţă panortodoxă s-a ţinut la Constantinopol, între 10 mai şi 8 iunie 1923, în timpul patriarhului ecumenic Meletie IV Metaxakis (1921-1923). Problema principală pe care a discutat-o şi a rezolvat-o Conferinţa a fost reforma sau îndreptarea calendarului vechi sau iulian, rămas în urmă cu 13 zile faţă de calendarul civil. La această conferinţă au participat aproape toate Bisericile Ortodoxe, cu excepţia Bisericii Ortodoxe Ruse. O importantă contribuţie a avut la această conferinţă Biserica Ortodoxă Română. După ample discuţii s-a hotărât, în şedinţa a III-a din 18 mai 1923, să se suprime cele 13 zile de întârziere ale calendarului vechi sau iulian, ziua de 1 octombrie socotindu-se 14 octombrie. Astfel s-a ajuns la echivalarea anului bisericesc şi civil cu anul astronomic, solar sau tropic. S-a luat ca bază pentru această hotărâre referatul lui Petru Drăghici, din Sibiu, întemeiat pe calculele mişcării soarelui, şi referatul prof. Milancovici, din Belgrad, întemeiat pe mişcările lunii. S-a avut în vedere ca această hotărâre să nu schimbe fondul doctrinar-dogmatic şi canonic al credinţei ortodoxe. Paştile se va serba în prima duminică după lună plină, după echinocţiul de primăvară, potrivit hotărârilor Sinodului I Ecumenic de la Niceea din 325. Lunile anului vor păstra acelaşi număr de zile. Sărbătorile cu dată fixă nu-şi vor schimba datele pe care le-au avut în trecut. Se va păstra catalogul sărbătorilor Bisericii Ortodoxe ca şi în trecut. La aceeaşi conferinţă s-au mai propus şi alte reforme: micşorarea numărului sărbătorilor, problema căsătoriei a doua a preoţilor văduvi, scurtarea şi uşurarea posturilor, reducerea gradelor de rudenie şi uşurarea piedicilor la căsătorie, vârsta intrării în cler a tinerilor, misiunea externă a Bisericii Ortodoxe ş.a.