Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Liturgice: Rolul brâului în cadrul cultului liturgic

Liturgice: Rolul brâului în cadrul cultului liturgic

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Evanghelia zilei
Un articol de: Marius Adrian Călin - 03 Decembrie 2011

b>Brâul este o piesă vestimentară liturgică cu care preotul şi arhiereul se strâng peste stihar şi peste epitrahil în jurul mijlocului. Numit în vechime "cingătoare" sau "paios", acesta este lung de aproximativ jumătate de metru, având mai mult un rol practic.

Se ştie că brâul a fost întrebuinţat de către toate popoarele vechi, mai ales la orientali, unde găsim multe mărturii. Tot la fel, alte mărturii despre existenţa lui găsim la Fericitul Ieronim, care face referire la o cingătoare purtată în viaţa de toate zilele, numită atunci "baltheus". De pildă, un biograf al Sfântului Grigorie cel Mare puncta faptul că oamenii evlavioşi cinsteau, ca pe nişte relicve sfinte, brâul acestui mare Părinte al Bisericii.

Bâul este îmbrăcat de preot şi arhiereu la săvârşirea Sfintei Liturghii, dar şi la celelalte sfinte slujbe unde trebuie îmbrăcate toate veşmintele. Astfel, înainte de îmbrăcare clericul îl binecuvântează, apoi sărută crucea de la mijlocul brâului şi se încinge cu el peste stihar şi epitrahil, rostind o formulă care reprezintă două versete din Psalmul 17: "Binecuvântat este Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere şi a făcut fără prihană calea mea, Cel ce întocmeşte picioarele mele ca ale cerbului şi peste cele înalte mă pune" (Ps. 17, 35-36).

Tot despre el ne vorbeşte şi Patriarhul Gherman al Constantinopolului în "Tâlcuirea liturgică", operă în care se reliefează faptul că brâul simbolizează măreţia cu care Hristos Domnul, împărăţind, S-a încins cu o putere deosebită a dumnezeirii. Apoi, un alt mare scriitor, Simeon al Tesalonicului, numără brâul printre veşmintele preoţeşti şi arhiereşti, arătând totodată şi semnificaţia simbolico-spirituală. Astfel, el spunea că brâul închipuie puterea ce s-a dat arhiereului de la Dumnezeu pe mijlocul său, dar pe de altă parte şi datoria slujirii, "căci cel ce slujeşte se încinge".

Punctăm şi faptul că această piesă liturgică există şi în Biserica Romano-Catolică, fiind purtată şi de către diaconi. În Biserica Ortodoxă, aşa cum am amintit, brâul este purtat doar de către preoţi şi arhierei.

În concluzie, brâul este un veşmânt liturgic cu un mare rol practic, o piesă care aminteşte de altfel şi de ştergarul cu care S-a încins Mântuitorul Hristos în seara Cinei, când a spălat picioarele ucenicilor, arătând astfel smerenia Lui.