Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Luca 12, 13–15; 22–31

Luca 12, 13–15; 22–31

Un articol de: Pr. Narcis Stupcanu - 02 Dec, 2019

„În vremea aceea, când învăța Iisus, cineva a zis către El din mulțime: Învățătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moștenirea. Iar Iisus i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi? Apoi a zis către ei: Vedeți și păziți-vă de toată lăcomia, căci viața cuiva nu stă în prisosul avuțiilor sale. Și a zis către ucenicii Săi: De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca. Viața este mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea. Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! Și cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot? Deci dacă nu puteți să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijiți de celelalte? Priviți la crinii câmpului cum cresc: Nu torc, nici nu țes. Și zic vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Iar dacă iarba, care este astăzi pe câmp, iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu așa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puțin credincioșilor! Și voi să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu fiți îngrijorați, căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea; căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate acestea se vor adăuga vouă.”

Lăcomia... slujire la idoli

Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovniceşti, Partea a II-a, A doua convorbire cu părintele Chaeremon, Cap. II, 6, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, p. 515

„(...) Lăcomia este o slujire la idoli. Şi pe bună dreptate. Cine nu dă nimic celor lipsiți şi pune banii săi, pe care-i păstrează cu îndârjire, mai presus de poruncile lui Hristos cade în crima idolatriei, stăpânit mai mult de dragostea față de bunurile lumeşti decât de dragostea față de Dumnezeu.”

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii şi cuvântări, Omilia a VII-a, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, p. 133

„Făcătorul universului a făcut ca pasărea seleuciană să nu mai aibă sațiu niciodată spre binefacerea omului; tu, însă, ți-ai făcut nesățios sufletul spre vătămarea oamenilor. Câte-i vede ochiul atâtea pofteşte lacomul. Ochiul nu se va sătura de a vedea (Ecclesiast 1, 8), iar iubitorul de argint de a lua. Iadul n-a spus: Ajunge! (Proverbe 27, 20), nici lacomul n-a spus vreodată: Ajunge!”

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii şi cuvântări, Omilia a VI-a la cuvintele Evangheliei după Luca: „Strica-voi jitnițele mele şi mai mari le voi zidi” şi despre lăcomie, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, p. 119

„De multe ori dăm copiilor lacomi să mănânce cât vor din mâncărurile ce le plac, pentru ca, prin mâncatul peste sațiu, să-i dezgustăm de ele. Cu lacomul nu putem face aşa; lacomul, cu cât se îndoapă mai mult, cu atât doreşte mai mult. De-ar curge în valuri bogăția, spune Scriptura, nu vă lipiți inima de ea. (Psalmi 61, 10)”