Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Luca 6, 24-30

Luca 6, 24-30

Un articol de: Pr. Narcis Stupcanu - 08 Oct, 2018

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Vai vouă, bogaților, că vă luați pe pământ mângâierea voastră! Vai vouă, celor ce sunteți sătui acum, că veți flămânzi! Vai vouă, celor ce astăzi râdeți, că veți plânge și vă veți tângui! Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine! Căci tot așa făceau prorocilor mincinoși părinții lor. Iar vouă, celor ce ascultați, vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi; binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă fac necazuri. Celui ce te lovește peste obraz, întoarce-i și pe celălalt; pe cel ce-ți ia haina, nu-l împiedica să-ți ia și cămașa; oricui îți cere, dă-i; și de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.”

Iertarea te eliberează

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVI, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 21, p. 321

„Să imităm pe Stăpânul nostru! Să nu luăm în seamă când greșesc alții față de noi, să iertăm pe cei ce ne greșesc! Dar când păcatul se întinde la Dumnezeu, atunci să pedepsim! Dar nu știu cum se face că noi facem cu totul dimpotrivă! Nu ne străduim deloc să pedepsim păcatele săvârșite împotriva lui Dumnezeu, dar, dacă se întâmplă să păcătuiască cineva față de noi, îl mustrăm și-l osândim cu asprime; nu ne dăm seama că pornim cu asta și mai mult cu mânie asupra noastră pe Iubitorul de oameni Dumnezeu. Că Dumnezeu obișnuiește adeseori să nu țină seama de păcatele ce le să­vârșim față de El, dar pe­depsește cu multă asprime păcatele ce le săvârșim față de semenii noștri…”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XVI, X, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 215

„Ce înseamnă a se împăca? Înseamnă sau: Primește mai bine să ți se facă nedreptate, sau: Așa judecă pricina ta, ca și cum ar judeca-o celălalt, ca nu cumva, din pricina egoismului tău, să strici dreptatea; și, dimpotrivă, când judeci pricina altuia, judecă-o ca și cum ar fi vorba de pricina ta și așa pronunță sentința. Dacă e greu, nu trebuie să te minunezi; că pentru asta a dat Hristos mai înainte toate acele fericiri, ca, prin șlefuirea și pregătirea mai dinainte a sufletului ascultătorului, să-l facă mai destoinic pentru primirea întregii Sale legiuiri.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXI, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 713

Îmi spui că cineva ți-a făcut rău? Miluiește-l, nu-l urî! Plângi și jelește-l, nu-i întoarce spatele! Că n-ai supărat tu pe Dumnezeu, ci el! Pe tine Dumnezeu te laudă dacă suferi fără gând de răzbunare răul ce ți s-a făcut. Gândește-te că Hristos, când avea să fie răstignit pe cruce, Se bucura pentru El, dar plângea pentru răstignitorii Săi. Tot așa trebuie să facem și noi. Cu cât ni se face mai mult rău, cu atât mai mult trebuie să plângem pe cei care ne fac rău. De aici, pentru noi mari bunătăți, pentru aceia, chinuri și pedepse.”