Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Marcu 8, 30–34

Marcu 8, 30–34

Un articol de: Pr. Narcis Stupcanu - 08 Ian, 2020

„În vremea aceea Iisus le-a dat poruncă ucenicilor Săi să nu spună nimănui despre El că este Hristos. Și a început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să pătimească multe și să fie defăimat de bătrâni, de arhierei și de cărturari și să fie omorât, iar după trei zile să învieze. Și spunea acest cuvânt pe față. Și, luându-L Petru de o parte, a început să-L dojenească. Dar El, întorcându-Se și uitându-Se la ucenicii Săi, l-a certat pe Petru și i-a zis: Mergi înapoia mea, satano! Căci tu nu cugeți cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. Și, chemând la Sine mulțimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.”

Luați-vă crucea!... atunci veți avea curaj

Sfântul Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, LXXIX, în Părinți și Scriitori Bisericești (1988), vol. 16, pp. 237-238

„(...) Voi nu credeți, căutând argumente raționale. Noi însă nu căutăm dovezi în cuvinte convingătoare ale înțelepciunii elineşti (I Corinteni 2, 4), cum a zis Învățătorul nostru, ci suntem convinşi prin credința care o ia înaintea argumentării raționale. Iată sunt de față aici unii care sufereau din partea dracilor; sunt unii chinuiți acum de dracii care au ­venit la ei. Punându-i pe ei în ­mijloc, Antonie a zis: Sau curățiți-i pe ­aceştia prin silogismele voastre, ori chemând prin orice meşteşug sau vrăjitorie (magie) pe idolii voştri, sau, dacă nu puteți, lăsați-vă de lupta voastră împotriva noastră şi veți vedea puterea crucii lui Hristos. Şi zicând acestea, a chemat pe Hristos, a pecetluit pe cei ce pătimeau, prin semnul crucii de două şi de trei ori. ­Şi îndată s-au ridicat oamenii cu toții şi mulțumeau Domnului. Şi aşa-zişii filosofi se mirară şi s-au umplut cu adevărat de uimire pentru credința lui Antonie şi pentru semnul făcut. Iar Antonie a zis: Pentru ce vă mirați de aceasta? Nu noi suntem cei care am făcut-o, ci Hristos este Cel ce face acestea, prin cei ce cred în El. Credeți deci şi voi şi veți vedea că nu avem vreun meşteşug de cuvinte, ci credința cea în Hristos, lucrătoare prin iubire (Galateni 5, 6). Pe aceasta de veți avea-o şi voi, nu veți mai căuta dovedire prin raționamente, ci veți socoti îndestulătoare credința în Hristos. Acestea au fost cuvintele lui Antonie. Iar aceia, minunându-se de ele, plecară îmbrățişându-l şi recunoscând că au avut folos de la el.”

Sfântul Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XXXV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1988), vol. 16, p. 214

„Când deci vin (diavolii - n.n.) noaptea la voi şi voiesc să vă grăiască cele viitoare şi spun: Noi suntem îngeri, nu le dați atenție, căci mint. Şi chiar de laudă nevoința voastră şi vă fericesc, nu-i ascultați şi nu-i credeți. Ci pecetluiți-vă (cu semnul crucii) mai degrabă pe voi înşivă şi casa şi vă rugați. Şi-i veți vedea făcându-se nevăzuți, căci sunt laşi şi se tem foarte mult de semnul crucii Domnului, fiindcă prin ea i-a dezbrăcat Mântuitorul, dându-i pe față.”