Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Evanghelia zilei Marcu 9, 42-50; 10, 1

Marcu 9, 42-50; 10, 1

Un articol de: Pr. Narcis Stupcanu - 13 Ian, 2020

„Zis-a Domnul: Cine va sminti pe unul din aceștia mai mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui dacă și-ar lega de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare. Și, de te smintește mâna ta, taie-o, că mai bine îți este să intri ciung în viață decât, având amândouă mâinile, să te duci în gheena, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Și, de te smintește piciorul tău, taie-l, că mai bine îți este ție să intri fără un picior în viață decât, având amândouă picioarele, să fii azvârlit în gheena, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Și, de te smintește ochiul tău, scoate-l, că mai bine îți este cu un singur ochi să intri în Împărăția lui Dumnezeu decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Căci fiecare (om) va fi sărat cu foc, după cum orice jertfă va fi sărată cu sare. Bună este sarea; dacă însă sarea își pierde puterea, cu ce o veți drege? Aveți sare întru voi și trăiți în pace unii cu alții. Și, ridicându-Se de acolo, a venit în hotarele Iudeei, de cealaltă parte a Iordanului, și mulțimile s-au adunat iarăși la El și iarăși le învăța, după cum obișnuia.”

Trăiți în pace unii cu alții!

Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, Cuvântul VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 29, pp. 388-389

„Căci, ce este mai dulce între cele năzuite de oameni în viață, decât o viețuire paşnică? Pentru că, orice ai numi între cele dulci în viață, are nevoie de pace ca să fie dulce. Căci, dacă le-ai avea pe toate câte se prețuiesc în viață: bogăție, sănătate, soție, copii, casă, părinți, slujitori, prieteni, pământ şi mare, dintre care fiecare se îmbogățeşte prin cele proprii, grădini ca raiul, vite, băi, locuri de joc, de sport, locuri de desfătare pe seama tinerilor, şi toate câte se născocesc pentru plăceri, dacă s-ar mai adăuga la acestea spectacolele plăcute, concertele muzicale şi orice altceva prin care se îndulceşte viața celor ce umblă după desfătări - dacă le-ai avea pe toate acestea, dar bunul păcii ar lipsi, ce folos ai avea de ele odată ce războiul te-ar împiedica de la bucuria de aceste bunătăți? Deci pacea însăşi este dulce celor care se împărtăşesc de ea şi îndulceşte cele prețuite în viață.”

Sfântul Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 29, p. 204

„Căci cine este atât de făcător de pace, ca Cel ce a omorât duşmănia şi a pironit pe Cruce pe vrăjmaşii Lui, iar pe noi, mai bine zis lumea, ne-a împăcat prin Sine şi a surpat peretele din mijloc, ca pe cei doi să-i zidească în Sine ca pe un singur om nou, făcând pace? Cine e făcător de pace ca Cel ce vesteşte celor de departe şi celor de aproape pacea, prin cei ce binevestesc cele bune? (Efeseni 2, 14 și următoarele).”