Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Răspunsuri duhovniceşti: „Înainte de a-l judeca, să încercăm să-l înţelegem“

Răspunsuri duhovniceşti: „Înainte de a-l judeca, să încercăm să-l înţelegem“

Un articol de: Nicoleta Olaru - 10 Decembrie 2012

Răspunsuri oferite de pr. Ioan Berdan, Parohia "Sfântul Nicolae" din Oneşti, judeţul Bacău.

Părinte, cum putem fi iertaţi de păcatul judecării şi al clevetirii, mai ales când cei calomniaţi au fost feţe bisericeşti?

Prin pocăinţă sinceră, mărturisită la duhovnic. Şi, dacă ai curajul responsabilităţii - şi trebuie să-l ai -, să mergi la slujitorul Domnului pe care l-ai defăimat şi să iei iertare şi dezlegare, mărturisindu-i fapta ta. Am întâlnit oameni care au venit şi şi-au mărturisit acest păcat şi au primit canonul chiar ca pe o pedeapsă, nu ca pe un medicament. Mai ales după ce au auzit la rugăciunile de dezlegare cuvintele: "de au amărât pe vreun preot (...)", care i-au făcut să se teamă de gravitatea păcatului săvârşit. Când întâlnesc astfel de cazuri, încerc, din scaunul duhovniciei, să aflu care este relaţia persoanei care a judecat cu persoana judecată; ce anume a determinat-o să judece aşa aspru. Dacă persoana calomniată a avut de suferit, recomand întâlnirea lor pentru a-şi cere iertare şi a primi dezlegare - în cazul în care este slujitor al altarului. Dacă judecata a fost numai "un fel de a zice", recomand citirea epistolelor paulile, mai ales cele către Timotei şi Tit, şi cu sfatul de suflet ca, înainte de a judeca pe cineva, orice ar fi, să încerce mai întâi să-l înţeleagă.

Ce ne puteţi spune despre cei judecaţi? Au şi ei partea lor de vină?

Sfântul Apostol Pavel spune: "Nedând nici o sminteală întru nimic, ca să nu fie slujirea noastră defăimată" (II Cor. 6, 3). Şi tot el spune: "De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci, când sunt slab, atunci sunt tare" (II Cor. 12, 10). Iar Sfântul Ioan Gură de Aur învaţă: "Cei ce vorbesc de rău pe preot sau episcop, chiar de vor spune adevărul, tot păcat este". "Multe se judecă numai din bănuială - spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Dacă preotul are o credinţă greşită, chiar înger din cer de ar fi, nu te supune, dar dacă învaţă drept, nu te uita la viaţa, ci la cuvintele lui".