Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Liturgica Sfaturi practice în biserică: Ce trebuie să conţină pomelnicul?

Sfaturi practice în biserică: Ce trebuie să conţină pomelnicul?

Un articol de: Pr. Grigore Alexandru Meșteroaie - 09 Martie 2010

Cea mai cunoscută formă a rugăciunii personale realizată de credincioşi în Biserică este concretizată prin scrierea unui pomelnic. În privinţa conţinutului acestuia există practici exagerate şi, de aceea, informaţiile prin care gestul să-şi atingă efectul scontat sunt bine-venite. Mai întâi, trebuie luată în considerare slujba pentru care va fi dat respectivul pomelnic. În cazul slujbelor la care se citesc diverse Acatiste, acesta va conţine numai numele de botez al credincioşilor vii, la fel la slujba Sfeştaniei, la slujba Litiei sau la Taina Sfântului Maslu. La Sfânta Liturghie, pe pomelnic se trec atât cei vii cât şi credincioşii adormiţi întru Domnul, în vreme ce la slujba Parastasului vor fi pomeniţi numai cei morţi.

Pe pomelnicul pentru Sfânta Liturghie vor fi trecuţi exclusiv creştinii botezaţi ortodox, în timp ce la celelalte slujbe se îngăduie a fi pomeniţi şi cei de alte confesiuni şi uneori chiar şi cei nebotezaţi, ca o rugăciune suplimentară pentru luminarea şi îndreptarea acestora spre adevărata Biserică. Cât priveşte pomenirea copiilor morţi nebotezaţi sau a celor avortaţi, acest lucru trebuie evitat.

În al doilea rând, pe pomelnic nu îşi au rostul cererile extrem de detaliate, urmând a fi rezumate numai lucruri absolut folositoare. Scopul pomelnicului nu este dobândirea imediată şi automată a unor foloase materiale sau a unor împliniri pe plan profesional şi sentimental, ci acela ca, prin slujbele la care vor fi citite numele celor trecuţi în pomelnic, harul divin mângâietor al lui Dumnezeu să se pogoare şi să călăuzească şi să îndrepte viaţa şi paşii credincioşilor pe calea mântuirii. În nici un caz pomelnicul nu va conţine blesteme sau cuvinte necuviincioase sau nume de animale.

Un ultim aspect se leagă de aducerea pomelnicului la biserică. Pentru a nu deranja şi tulbura atmosfera de rugăciune din cadrul bisericii, ideal ar fi ca pomelnicul să ajungă la Sfântul Altar în mâna preotului slujitor înainte de slujba la care se va citi. Nu trebuie uitat faptul că în biserică rugăciunea colectivă este mult mai puternică, aceasta fiind pe primul plan, şi nu pretenţiile uneori absolut egoiste ale unor credincioşi ce monopolizează rânduielile slujbelor prin alcătuirea exagerat de stufoasă a pomelnicului.