Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Liturgica Sfaturi practice în Biserică: Parastasele de soroc se fac şi în zilele de pomenire generală a morţilor

Sfaturi practice în Biserică: Parastasele de soroc se fac şi în zilele de pomenire generală a morţilor

Un articol de: Pr. Vasile Toma - 23 Iulie 2010

Despre parastase şi pomeniri ale morţilor amintesc vechile rânduieli şi scrieri bisericeşti creştine: "Noi îi poftim pe săraci şi nevoiaşi la ospăţ, pentru ca astfel serbarea noastră să devină pomenire pentru odihna sufletului celui adormit, iar pentru noi, mireasmă bine plăcută lui Dumnezeu". ("Tâlcuire la cartea Iov" - atribuită lui Origen şi în "Aşezămintele Sfinţilor Apostoli").

Parastasele de soroc sunt slujbele de pomenire a celor adormiţi, care se fac la trei, nouă şi patruzeci de zile, la trei, şase şi nouă luni, la un an şi din an în an până la şapte ani din ziua morţii creştinului. Iar zilele de pomenire generală a morţilor sunt "Sâmbetele morţilor" numite şi "moşi" ("Moşii de iarnă" - Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne, "Moşii de vară" - Sâmbăta dinaintea praznicului Pogorârii Duhului Sfânt şi "Pomenirea morţilor" - prima sâmbătă din luna noiembrie), ziua "Înălţării Domnului" - când se fac pomeniri pentru eroii neamului, iar pe alocuri se mai fac pomeniri de obşte joi în Săptămâna Patimilor.

În unele regiuni ale ţării s-a împământenit ideea că nu se fac parastase de soroc în zilele de pomenire generală a morţilor. Această idee este eronată şi nu are nici o bază scripturistică sau canonică. În cărţile de rânduieli bisericeşti este prevăzut ca parastasul să se facă împreună cu Sfânta Liturghie, dar se poate face şi simplu, fără a fi precedat de oficierea Sfintei Liturghii. De aceea, în unele parohii, în sâmbetele de rând, parastasele se fac fără Sfântă Liturghie, aceasta oficiindu-se doar la pomenirile de obşte ale morţilor.

Sfânta Liturghie este cea mai importantă slujbă din cultul ortodox, în cadrul ei săvârşindu-se cea mai mare Sfântă Taină, Taina Euharistiei, când darurile aduse la sfântul altar, prin puterea Duhului Sfînt, în urma invocării preotului, se prefac în Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, iar numele pomenite la proscomidie intră în comuniune cu îngerii şi sfinţii care săvârşesc în acel moment liturghia cerească şi care se roagă la Tatăl ceresc pentru sufletele credincioşilor pomeniţi.

Aşadar, cu atât mai mult se cade a se face parastas de soroc în zilele de pomenire generală a morţilor, mai ales în parohiile unde nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie în fiecare sâmbătă, bineînţeles dacă se împlineşte sorocul (data) la care trebuie să fie făcut. Dacă cineva doreşte să facă parastasul mai înainte de împlinirea sorocului este un lucru bun, însă ideal ar fi să nu se depăşească termenul stabilit de Biserică.

Există şi anumite perioade când nu se fac parastase: între Crăciun şi Bobotează, la praznicele împărăteşti, în Săptămâna Patimilor şi în toată Săptămâna Luminată, de la lăsatul secului de carne până la prima Sâmbătă din Postul Mare, însă nicidecum nu există vreo interdicţie cu privire la zilele de pomenire generală a morţilor.