Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Conferinţa naţională „Familia în societatea contemporană“

Conferinţa naţională „Familia în societatea contemporană“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Moldova
Data: 11 Iulie 2019

Sucursala Teritorială Iaşi a Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, în parteneriat cu Asociaţia Pro Roma, Asociaţia Studenţilor şi Absolvenţilor de Teologie Ortodoxă Asistenţă Socială din Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” Iaşi, specializarea Asistenţă socială, Editura LUMEN, Asociaţia AFECT, Asociaţia „Aproape de Oameni” A.D.O., au organizat sâmbătă, 6 iulie 2019, la Palatul Culturii din Iaşi - Sala „Ştefan Procopiu”, cea de-a şasea ediţie a Conferinţei naţionale „Familia în societatea contemporană”.

Scopul conferinţei naţionale a fost de a analiza problemele actuale cu care instituţia familiei se confruntă şi de a identifica soluţii care să prevină excluziunea socială a membrilor săi. Evenimentul face parte din strategia de implicare a asistenţilor sociali, psihologi, sociologi, cadre didactice universitare, personal care desfăşoară activităţi în domeniul social din toată ţara în perfecţionarea serviciilor de asistenţă psiho-socială oferite familiei şi copilului.

Conferinţa a fost onorată de prezenta unor lectori recunoscuţi în domeniul lor de activitate, dintre care menţionăm pe prof. univ. dr. Cristian Gavriluţă de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, lect. univ. dr. Polixenia Nistor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, dr. Ciprian Iftimoaei - director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Margareta Herţanu - psiholog principal-psihologie clinică şi preşedintele Asociaţiei Pro Roma, Atena Gaspar - preşedintele Asociaţiei AFECT, Florentina Costea - asistent social specialist în cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Paşcani, Emilia Gheorghiasa de la Centrul de suport pentru situaţii de urgenţă - Fundaţia Medicală PROVIDENŢA, asistenţii sociali Ana-Talida Ţifui, Marius Vlaicu Aonicesei, Marian Pîslaru, sociologul Irina Ignat. Evenimentul a fost moderat de dr. Roxan Necula - preşedintele în exerciţiu al Sucursalei Teritorială Iaşi a Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România şi cadru didactic asociat la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Situaţia familiei astăzi, în statistici

Tematica abordată a oferit o perspectivă multidisciplinară a familiei în societatea contemporană, de la abordarea socioantropologică a familiei, analiza statistico-demografică, la practicile oculte şi consecinţele acestora asupra familiei contemporane. De asemenea, contributorii au insistat şi pe aspectele legate de perspectiva tinerilor instituţionalizaţi asupra familiei, pe rolul familiei pacientului oncologic, problematica familiei din perspectiva „vârstei a treia”, rolul educaţiei religioase în familia asistentului maternal şi, nu în ultimul rând, impactul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor electronice asupra relaţiei dintre părinţi şi copii într-o lume a globalizării.

Pornind de la definiţia familiei din punct de vedere juridic (cf. Constituţiei României şi Codului Civil), dr. Ciprian Iftimoaei a analizat instituţia familiei prin prisma indicatorilor statistici de volum şi de intensitate: numărul casătoriilor/divorţurilor, rata divorţialităţii/nupţialităţii, vârsta medie la căsătorie/divorţ, numărul divorţurilor după durata căsătoriei, numărul divorţurilor după numărul copiilor etc.

În anul 2018 s-au înregistrat 143.292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul anterior. În acest context, rata nupţialităţii a fost mai mare ca cea din anul 2017, înregistrându-se 6,5 căsătorii la 1.000 locuitori.

Femeile se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural. Astfel, în 2018, în mediul urban 32,5% dintre căsătorii au fost încheiate de femei din grupa de vârstă 25-29 ani (faţă de 27,1% în mediul rural), iar în mediul rural 32,7% dintre căsătorii s-au încheiat de femei în vârstă de 20-24 ani (faţă de 18,6% în mediul urban). În mediul rural, numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani a depăşit semnificativ pe cel înregistrat în mediul urban, fiind de 2,0 ori mai mare.

Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 31,9 ani pentru bărbaţi şi de 28,7 ani pentru femei, în creştere faţă de anul 2017 cu 0,4 ani la bărbaţi şi cu 0,5 ani la femei. În profil teritorial, numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în municipiul Bucureşti (24.476 căsătorii), iar cel mai mic număr de căsătorii s-a înregistrat în judeţul Tulcea (1.087 căsătorii). Peste 6.000 de căsătorii s-au înregistrat în judeţul Iaşi (6.641), iar peste 5.000 de căsătorii în judeţele Suceava (5.179) şi Timiş (5.135).

Fenomenul de creştere a numărului de căsătorii la 1.000 locuitori înregistrat la nivel naţional a evoluat pe judeţe cu amplitudini diferite, cele mai mari rate de nupţialitate înregistrându-se în municipiul Bucureşti (11,5‰), judeţul Ilfov (7,7‰) şi judeţul Iaşi (7,0‰), iar cele mai mici rate de nupţialitate s-au înregistrat în judeţul Tulcea (4,6‰) şi în judeţul Vâlcea (3,4‰).

Datele pentru anul 2017 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel european) evidenţiază că România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii ridicată, de 7,3‰, alături de Lituania (7,5‰), Cipru şi Letonia (6,8‰) şi Malta (6,3‰). Ţările învecinate României, Bulgaria (4,0‰) şi Ungaria (5,2‰), au rate de nupţialitate mai mici decât ale României.

Concluziile prezentării au fost următoarele: deşi România a intrat demult în cea de-a doua fază a tranziţiei demografice, instituţia familiei rămâne încă atractivă pentru populaţia ţării, comparativ cu populaţiile ţărilor membre ale UE şi, deşi mulţi s-ar fi aşteptat ca divorţurile să explodeze după 1990, rata divorţialităţii este relativ constantă. (A consemnat lect. asoc. dr. Ciprian Iftimoaei, director adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi şi expert-voluntar în cadrul Departamentului de Cercetare al Sucursalei Teritoriale Iaşi a Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România)