Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Moldova E de ajuns să fii tânăr pentru a fi fericit?

E de ajuns să fii tânăr pentru a fi fericit?

Un articol de: Ziarul Lumina - 21 Ian, 2019

E de ajuns să fii tânăr pentru a fi fericit - aud adesea spunându-se în jurul meu. Nu ai grijile pe care le avem noi - îmi zic părinţii. Nu ai responsabilitatea pe care o port eu - spun unii profesori. Programul tău nu e atât de rigid precum este al meu - aud de la prietenii care lucrează. De ce nu eşti fericită mereu? - mă întreabă toţi.

Oare e de ajuns să fii tânăr pentru a fi fericit? Nu cred! Un tânăr nu poate fi fericit doar pentru că e la această vârstă. Mulţi nu cunosc luptele pe care noi, tinerii, le ducem zi de zi. Uită că şi noi avem nevoie să fim ascultaţi, de a fi iubiţi, de a fi puşi în valoare, de a ne spune punctul de vedere, de a visa, de a crede, de a face parte dintr-un grup care are aceleaşi valori şi principii cu noi.

Cui îi pasă cu adevărat de noi? Familiei, Statului, Şcolii? Cine ne ajută să ne împlinim aceste nevoi? Da... Uneori familia ne este alături. Alteori găsim profesori dedicaţi care ne inspiră. Mai avem şi prieteni.

Eu cred că am un mare avantaj faţă de mulţi tineri. Am descoperit de vreo doi ani un grup de prieteni cărora chiar le pasă de mine. E vorba de grupul Prietenii Sfinţilor Trei Ierarhi de la biserica Colegiului Pedagogic - vreo 25-30 de liceeni de la şcoala mea, de la Seminarul Teologic şi voluntari ATOR Iaşi, împreună cu care şi în anul 2018 am avut oportunitatea de a participa la o mulţime de experienţe care ne-au ajutat să creştem.

Cei care ne-am dorit să creştem în relaţia noastră cu Dumnezeu ne-am putut întâlni săptămânal, în fiecare zi de marţi, la Sfânta Liturghie la biserica liceului. Au fost anul trecut 42 de astfel de întâlniri în rugăciune. Am putut primi sfat şi liniştire în urma Tainei Sfintei Spovedanii. Părintele ne-a aşteptat la aceeaşi biserică în fiecare zi de luni.

Am putut întări prietenia dintre noi şi ne-am cunoscut familiile unii altora atunci când corul grupului nostru a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie misionară din satele natale. Anul trecut am poposit la Pleşani, Focuri, Galu, Trifeşti, Lupărie, Tufeşti, Comarna, Călăraşi, Tătăruşi şi Belceşti. Tare frumoase a fost şi cele 2 zile din decembrie în care ne-am colindat unii pe alţii pe la Iaşi, Tătăruşi, Flămânzi, Călăraşi, Ringhileşti, Storneşti, Ciohorăni, Bălţăteşti, Todireşti, Cotnari, Belceşti, Bivolari.

Prin peregrinările noastre de 2-3 zile în Neamţ, Bucureşti, Basarabia şi Botoşani, am călcat pe urmele oamenilor care au scris istorie. Astfel am vizitat anul trecut cetăţi, biserici şi palate ale voievozilor Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Constantin Brâncoveanu; am poposit în casele memoriale ale lui Vasile Alecsandri, George Enescu, Mihai Eminescu, Sfântului Ioan Hozevitul; am întâlnit chipuri de oameni ai rugăciunii la mănăstirile Cernica, Sitaru, Pasărea, Căldăruşani, Snagov, Bistriţa, Horaiţa, Pângăraţi, Almaş, Tâpova, Saharna, Curchi, Agaton, Zosin şi Popăuţi; am fost impresionaţi de Mausoleul de la Mărăşeşti, Palatul Mogoşoaia, Orheiul Vechi, Palatul Parlamentului, Cetatea Soroca şi Castelul de la Miclăuşeni. Am văzut locurile de nevoinţă ale Sfinţilor Cuvioşi Chiriac de la Bisericani şi Onufrie de la Vorona.

Am pătruns în tainele Scripturii la cercurile biblice şi am descoperit eroi, fictivi sau reali, - precum Micul Prinţ, Ion Moraru şi Sfântul Ioan Gură de Aur, participând la cercurile de lectură.

Vizionarea filmelor - Drumul de întoarcere, Clubul Împăraţilor, Steluţe pe pământ, Şapte cuvinte, Minunea, Scriitori pentru libertate, Patch Adams, August Rush, Moromeţii, E o viaţă minunată şi Quo Vadis - şi dialogul de după ele ne-au ajutat să înţelegem ce avem de făcut pentru a avea o viaţă frumoasă.

Dialogurile tematice, cele 3 conferinţe pe teme istorice - Despre femeile care au făcut Unirea, O istorie pentru tineri, Iaşul şi Unirea -, ne-au făcut să înţelegem cât de important este să laşi în urma ta ceva care să dăinuie.

Ne-am simţit puşi în valoare şi am învăţat foarte mult atunci când ne-am implicat ca voluntari în evenimentele mari ale Departamentului Misiune pentru Tineret: Întâlnirea tinerilor din protopopiatele ieşene (450 de persoane), Tabăra Nemţişor (1200 de tineri), ITO Moldova (1.600 de tineri), hramul Sfintei Parascheva. Faptul că am fost aleşi şi noi să reprezentăm Arhiepiscopia Iaşilor la ITO Sibiu, sau să participăm la Tabăra de excelenţă de la Durău sau în pelerinajul din Grecia înseamnă că efortul nostru de a ne implica nu a fost trecut cu vederea.

A fost un an plin. De efort, de căutări, de răspunsuri, de responsabilităţi, de oameni frumoşi, de trăiri, de provocări. Mult m-aş bucura ca şi anul 2019 să fie la fel. Tare mi-aş dori ca toţi tinerii să trăiască astfel de experienţe. Nu e de ajuns să fii tânăr pentru a fi fericit!

(Iuliana Pârvu, elevă la Colegiul Pedagogic şi prietenă a Sfinţilor Trei Ierarhi)