Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Moldova „Milostenie pentru odihna sufletelor lor şi rugăciune unită cu neuitarea“

„Milostenie pentru odihna sufletelor lor şi rugăciune unită cu neuitarea“

Un articol de: Tudorel Rusu - 23 Mai, 2016

Sâmbătă, 21 mai 2016, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a avut loc la Nemţişor, comuna Vânători - Neamţ, inaugurarea unui monument închinat martirilor căzuţi pentru apărarea ţării în cel de-al Doilea Război Mondial, a cărui schiţă a fost gândită şi desenată de părintele arhimandrit Justin Pârvu în 2013. Slujba de sfinţire a monumentului ridicat de Asociaţia „În Munţii Neamţului“ împreună cu enoriaşii Parohiei Nemţişor a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Manifestările de la Nemţişor au debutat cu Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Părinte Mitropolit Teofan pe un podium special amenajat. În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Evangheliei, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei le-a explicat celor prezenţi de ce Sfântul Împărat Constantin este atât de important pentru istoria creştinătăţii: „Era creştină, era Mântuitorului Hristos, a fost aşezată în istorie  prin deciziile pe care Sfântul Constantin, împăratul Romei, apoi împărat al Constantinopolului, le-a dat. Istoria umanităţii creştine, până-n veacul al XIX-lea, s-a condus după legile pe care le-a emis Sfântul Constantin. De aceea este el atât de mare şi din acest motiv îl cinstim şi noi astăzi. În momentul în care omenirea s-a îndepărtat de linia pe care a aşezat-o Sfântul Constantin, o linie dependentă de Scriptură şi de învăţătura Mântuitorului Hristos, au început imense probleme, de la Revoluţia Franceză, cu tot valul de sânge ce a curs în Franţa cea creştină, la bolşevismul de la Răsărit şi până la fascism, apărute tot din cauza îndepărtării de duhul creştinesc, pe care Sfântul Împărat Constantin a dorit să-l aşeze pentru veşnicie ca şi cârmuire pentru viaţa lumii. (...)  Când cele două forţe s-au încleştat pentru a domina lumea, biata noastră ţărişoară a fost luată în război pentru prima oară de unii, câţiva ani de zile, apoi ne-au luat şi ceilalţi, luptând şi împotriva unora, şi împotriva celorlalţi. Rezultatele au fost cele care s-au petrecut în spatele nostru, pe aceste coline: fiind mici şi neputincioşi, am devenit instrumente de luptă şi la îndemâna unora, şi la îndemâna altora. Aşa au pierit zeci şi sute de mii de suflete, atât de români, cât şi de nemţi, ruşi, americani sau alte naţionalităţi, toate acestea întâmplându-se din cauza îndepărtării de Hristos“.

„Cu certitudine, părintele Justin se bucură în slava Împărăţiei cerurilor“

La finalul Sfintei Liturghii, părintele Ioan Dogariu, protopop al Protoieriei Târgu Neamţ, a dat citire actului de sfinţire al monumentului eroilor, după care toţi cei prezenţi au participat la slujba de târnosire şi la slujba de pomenire a eroilor neamului. A urmat apoi ceremonia depunerii de coroane, parada militară şi un program de cântece patriotice. Programul a mai cuprins decernarea diplomelor, plachetelor şi medaliilor veteranilor de război, urmaşilor eroilor neamului, precum şi oficialităţilor locale şi centrale, alocuţiunile invitaţilor şi distribuirea de broşuri cu istoricul monumentului.

La final, IPS Părinte Mitropolit Teofan a mulţumit tuturor celor implicaţi în ridicarea monumentului dedicat strămoşilor, pe care avem datoria de a-i pomeni ori de câte ori avem ocazia: „Mulţumesc din toată inima celor care s-au implicat în această lucrare, pentru că cei plecaţi la Domnul nu aşteaptă de la noi decât două lucruri: milostenie pentru odihna sufletelor lor şi rugăciune unită cu neuitarea. Dumnezeu să-i răsplătească pe toţi cei care au luat iniţiativa şi au ostenit la acest monument - Asociaţia «În Munţii Neamţului», Primăria din localitate, Parohia Nemţişor, parohia din vale, Consiliul Judeţean, reprezentanţii Armatei. Cu certitudine, părintele Justin se bucură în slava Împărăţiei cerurilor, iar dumneavoastră, toţi cei de faţă, să aveţi parte de neuitare, căci cine uită piere mult mai devreme şi piere definitiv. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe eroii neamului!“.

Cea mai mare pierdere de război de pe teritoriul României

Monumentul de la Nemţişor se află pe dealul Cojocaru, punctul „Bobeuca“. La baza monumentului se află un osuar de 5×5 metri, unde vor fi depuse rămăşiţele pământeşti ale eroilor căzuţi în această zonă, iar slujbele de pomenire se vor face în exteriorul monumentului. Cu o înălţime de 10 metri, monumentul are la bază formă de cruce, iar în partea de sus formă de piramidă, pereţii osuarului fiind pictaţi cu sfinţii protectori ai eroilor şi ai închisorilor.

După estimările istoricilor şi specialiştilor, în zona Nemţişorului a fost cea mai sângeroasă şi cea mai mare pierdere de război de pe teritoriul României, urmată de cea de la Oarba de Mureş. În lucrarea „Război blestemat“, prof. Dumitru Stan, fondatorul Asociaţiei naţionale „Cultul eroilor“, filiala Răuceşti, relatează întâmplările dramatice din vara anului 1944, de la „Valea Culeşa“ - „Borta Dracului“, judeţul Neamţ: „Aici pe Valea Culeşa, în «Borta Dracului» s-au declanşat cel mai sângeros măcel şi cele mai cumplite bătălii pe viaţă şi pe moarte între trupele române şi armata sovietică de pe întreg frontul din Moldova în cel de-al doilea război mondial… Despre acest măcel devastator care a avut loc pe Valea Culeşa în «Borta Dracului» în vara anului 1944 unde mii de ostaşi - fie ruşi sau români - au fost arşi de vii, nu s-a scris nici un cuvânt pentru că a fost «secret de război». Folosirea de proiectile sau bombe incendiare având încărcătură chimică de distrugere în masă au fost interzise în cel de-al doilea război mondial. Rusia putea să conteste la «Crucea Roşie» Internaţională şi la alte organisme faptul că Germania a folosit armament interzis în război, dar n-a făcut-o pentru că şi ei la rândul lor au folosit teribilele «Katiuşa», proiectile, de fapt rachete cu încărcătură reactivă, care au produs multe victime omeneşti. Aşa că au trebuit să treacă 50 de ani ca acest secret de război să fie adus la cunoştinţa opiniei publice“.

În zona Nemţişorului şi-au dat viaţa eroii de la Regimentul 15 Războieni din Piatra Neamţ, Batalionul 3 - Vânători de Munte Târgu Neamţ, Regimentul 8 şi 12 - Călăraşi din Roman, Regimentul 25 - 26  Vaslui, Regimentul 17 Timişoara, Regimentul 82 Infanterie Târgu Mureş şi mulţi locuitori din zona frontului, alături de foarte mulţi soldaţi ruşi şi nemţi. Majoritatea au murit arşi de vii sau în condiţii foarte grele, mii de soldaţi nevinovaţi şi pe care nu are cine să-i pomenească fiind îngropaţi în gropi comune. Monumentul de la Nemţişor a fost construit în perioada 2014 -2016 de Asociaţia „În munţii Neamţului“, prin d-l preşedinte Luca Neculai, ajutat de enoriaşii Parohiei Nemţişor, de pr. paroh Nicolae Axentioi şi de mai multe instituţii de stat. Terenul pe care s-a construit monumentul a fost donat de familia Constantin şi Elena Ursache Ţucă.