Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Moldova Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, prezent la hramul Schitului Boureni

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, prezent la hramul Schitului Boureni

Un articol de: Flavius Popa - 22 Mai, 2019

Ieri, 21 mai 2019, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, credincioşii şi obştea Schitului Boureni din judeţul Iaşi au îmbrăcat veşminte de sărbătoare şi s-au rugat împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ierarhul săvârşind Sfânta Liturghie cu ocazia hramului bisericii.

Obştea aşezământului monahal dimpreună cu credincioşii din împrejurimi l-au întâmpinat pe Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, cu prilejul prăznuirii Sfinţilor Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, la hramul schitului din localitatea Boureni, judeţul Iaşi, pendinte de Mănăstirea Sihăstria - Neamţ. Din soborul slujitor au mai făcut parte părintele arhimandrit Luca Diaconu, exarhul mănăstirilor din zona Neamţului şi stareţul Mănăstirii Bistriţa, părintele arhimandrit Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria, dar şi părintele ieromonah Proclu Găinuţă, egumenul schitului. Răspunsurile la strană au fost oferite de părinţii monahi ai Sihăstriei.

„Cei doi au înţeles că se cuvine să ofere oamenilor această posibilitate, să intre pe uşa care se numeşte Hristos”

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor, chiriarhul a afirmat că Sfinţii Împăraţi au fost cei care au oferit libertatea creştinilor de a se închina lui Dumnezeu: „Domnul Hristos a spus: «Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui». Creştinii primelor veacuri au înţeles această mare taină, acest mare adevăr, că omul nu poate intra în viaţă, nu poate fi în viaţă şi nu poate ieşi din această viaţă în cealaltă, cea veşnică, dacă nu Îl are pe Hristos Domnul ca Dumnezeu şi Mântuitor. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au înţeles acest lucru şi au deschis larg porţile ca oamenii să poată intra printr-însele, prin porţile bisericilor, ale catedralelor care au fost construite de Împărăteasa şi Sfânta Elena, de bineplăcutul şi marele său fiu, Constantin. Cei doi au înţeles că se cuvine să ofere oamenilor această posibilitate, să intre pe uşa care se numeşte Hristos, şi au făcut aceasta cu sârg, cu credinţă şi cu putere. Creştinii care până la ei erau persecutaţi, alungaţi şi omorâţi au avut posibilitatea să mărturisească în mod liber că Hristos este uşa”.

De asemenea, Mitropolitul Moldovei a arătat că sfinţii sărbătoriţi ieri au fost cei care au sprijinit lucrarea Bisericii şi au condus poporul spre viaţa binecuvântată de Dumnezeu: „Aceasta a fost în esenţă lucrarea cea sfântă a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: să îi aducă pe oameni de la întunericul păgânătăţii la lumina credinţei creştine, să îi aducă din împărăţia şi robia lui satan, adică din robia minciunii, a vieţii celei păcătoase, la Împărăţia lui Dumnezeu, adică la viaţa cea curată şi sfântă. Mari şi binecuvântaţi au fost Sfinţii Constantin şi Elena, pentru că au dat libertate creştinilor, iar în timpul lor s-a întrunit Sinodul I Ecumenic, adică episcopii din acea vreme s-au întâlnit nu departe de Constantinopol, la Niceea, şi au alcătuit prima parte a crezului pe care îl rostim astăzi. Iată, că după aproape 1700 de ani, noi rostim crezul care a fost alcătuit, prima sa parte, în timpul sinodului convocat şi ajutat să se întrunească de Sfântul Constantin cel Mare şi mama sa, Elena. Au fost mari pentru că au dat legi pentru lumea de atunci, drepte şi curate, prin care s-a arătat demnitatea omului, demnitatea femeii care era oprimată, demnitatea copilului, a dat legi în favoarea familiei celei binecuvântate, bărbatul, femeia şi copiii lor”.

După ce credincioşii s-au împărtăşit cu Sfintele Taine, părintele ieromonah Proclu, egumenul schitului, a adresat un cuvânt de mulţumire ierarhului, preoţilor slujitori, dar şi celor prezenţi la sfânta slujbă oficiată. La finalul Sfintei Liturghii, aceştia au primit binecuvântarea IPS Părinte Teofan şi au luat parte la o agapă frăţească.

Scurt istoric

Înfiinţat cu multe secole în urmă, Schitul Boureni, aflat în satul Boureni, prin secolul al XIX-lea a fost desfiinţat şi transformat în parohie, atunci când au fost secularizate averile mănăstireşti. Mai târziu, la sfârşitul secolului al XIX-lea, ansamblul a fost reînfiinţat şi rectitorit de familia Sturzeştilor, fiind pus sub oblăduirea Mănăstirii Neamţ. În anul 1942, la invitaţia familiei boiereşti Huzărescu, shitul a fost mutat lângă pădure, pe moşia acestei familii. Aceştia avuseseră un fiu, Constantin, care muriseră în război, iar în amintirea lui s-a ridicat în anul 1946 o biserică ce avea hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Până în anul 1990, schitul a fost închis, slujindu-se Sfânta Liturghie numai de ziua hramului. Ansamblul monahal s-a redeschis în 1990, fiind dat în grija Mănăstirii Neamţ, iar din anul 1992 a fost încredinţat Mănăstirii Sihăstria.