Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Moldova „Tatăl în familia tradiţională“

„Tatăl în familia tradiţională“

Un articol de: Ziarul Lumina - 02 Iun, 2016

Moderatorul atelierului „Tatăl în familia tradiţională“ a fost diac. Sorin-Adrian Mihalache, cunoscut ieşenilor şi nu numai. Părintele este licenţiat în matematică şi teologie, a absolvit cursuri de master în psihologie, filosofie, teologie şi fizică teoretică, iar din anul 2010 este doctor în Filosofie al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi cu teza „Dimensiunea cosmică a persoanei“, sub îndrumarea prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei. Este cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, editor executiv al „Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science“, editat de Centrul de Cercetare Interdisciplinară Avansată în Religie şi Ştiinţă al Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi, coordonator al Centrului de Studii Interdisciplinare în Religie şi Ştiinţă al Fundaţiei „Solidaritate şi Speranţă“, fiind implicat şi în alte proiecte şi activităţi cu specific interdisciplinar.

Multe au fost secretele educaţiei eficiente a copiilor împărtăşite şi explicate celor 13 participanţi la atelier. Ceea ce a aflat din multele sale lecturi, părintele a şi aplicat în familia sa. Este tată a 3 băieţi, de aceea ne-a împărtăşit şi multe dintre experienţele sale.

Când relaţionează bine un copil cu ceilalţi

Mai întâi s-au identificat în grupe mici calităţile/abilităţile care îi ajută pe copii în relaţia cu ceilalţi. Participanţii au considerat că un copil relaţionează bine cu ceilalţi dacă este curajos, darnic, nematerialist, corect, disciplinat, responsabil, punctual, onest, empatic, prietenos, iubitor, optimist, comunicativ, perseverent, patriot, ascultător, blând, răbdător şi credincios. Apoi au fost luate în discuţie fiecare dintre aceste calităţi sau abilităţi pentru a vedea cum pot fi ele formate.

Bărbaţii sunt mai pricepuţi în a transmite copiilor trăsături de caracter datorită asprimii, forţei fizice, rigorii, perseverenţei şi suportabilităţii lor (calităţi date de nivelul crescut de testosteron).

Femeile au un nivel crescut de estrogeni, hormonii empatiei, şi nu pot să se impună la fel de mult ca bărbaţii. Mama dezvoltă mai uşor în copil comunicativitatea şi credinţa, aceasta din urmă fiind strâns legată de comunicare.

Optimismul  se cultivă după ce se cultivă credinţa. Dărnicia ţine de empatie. Tot din credinţă se nasc patriotismul şi blândeţea.

Un principiu al educaţiei este că părinţii nu pot să dăruiască copiilor ceea ce ei nu deţin deja. Perseverenţa se cultivă când părintele valorizează mai mult efortul decât rezultatul. Capacitatea de muncă e mai importantă decât rezultatele. Nu se poate performanţă fără epuizare, altfel doar cultivi ceea ce ai deja, dar nu-ţi depăşeşti limitele.

Când plecăm de la serviciu, e nevoie să ne rugăm

pentru copii până ajungem acasă, pentru a ne putea conecta la ei

Pentru copii, experienţele fizice (excursiile etc.) sunt cele mai potrivite pentru a fixa abilităţi ale psihismului.

Până la 2-3 ani, e important ca părinţii să iubească pe canalul pe care copilul înţelege dragostea. Să îi dăm voie, de exemplu, să mergă la acvariul din living sau să mănânce o banană la 3 noaptea! E modul în care înţelege el iubirea.

Să ţinem la regulă, dar să nu călcăm peste copil. Mai degrabă încălcăm regula o perioadă determinată, de exemplu 5 săptămâni, explicându-i copilului că nu suntem de acord cu asta, dar pentru că îl iubim facem asta.

Să cultivăm copilului respectul din convingere pentru reguli, legi, să nu le impunem.

Chimismul de la serviciu rămâne în noi şi nu suntem capabili să relaţionăm cu cei de acasă. E nevoie să ne rugăm pentru ei până ajungem acasă, pentru a ne putea conecta la ei.

Cum cred că aş putea să cultiv în copilul meu atitudinea de a fi iubitor, prietenos, respectuos faţă de mamă? Prin exemplul personal, cerând ajutorul copilului şi implicându-l în a face ceva pentru mama. Să decodificăm copilului ce face mama, traducând eforturile ei şi scoţând în evidenţă ce face ea. Rufele nu ies călcate din maşina de spălat! Să-l învăţăm pe copil să îi facă surprize mamei, să îşi exprime emoţiile faţă de ea.

Să învăţăm să ne apropiem de ceilalţi şi când sunt supăraţi. E foarte simplu să o facem când sunt bucuroşi.

Explicaţiile se dau copilului când nu este o sarcină la mijloc, altfel se periclitează sarcina.

Convingerile te fac om, nu cogniţiile.

Copilul trebuie să treacă prin faza de şmechereală, de minciună la vârstele mici - e un semn de inteligenţă. Părintele să-l aducă pe drumul cel bun prin strategii pe la 5 - 6 ani. Să nu deznădăjduim în educaţia copilului, ci să avem un plan pe termen lung.

Participarea copilului la decizii e foarte importantă. Copilul are astăzi „inteligenţa operatorului“, în schimb, din cauza tehnologiei, nu are voinţă, limbaj, manualitate.

Dacă ne certăm în faţa copiilor, să ne şi împăcăm în faţa lor şi să ne cerem iertare atât mamei, cât şi copilului.

Să ne ajute Domnul să punem toate aceste lucruri în practică şi să avem roade frumoase în educaţia copiilor, indiferent de calitatea pe care o avem - de părinţi, educatori, naşi, unchi, bunici etc.!