Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Vot pentru umanitatea completă

Vot pentru umanitatea completă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Moldova
Un articol de: Sever Negrescu - 03 Octombrie 2018

Furtuna s-a dezlănţuit asupra Familiei. Corabia (Biserica) pluteşte pe valuri tulburi. Apelăm la textul scripturistic: „Bărbat şi femeie i-a făcut Dumnezeu şi i-a binecuvântat şi le-a dat lor numele: OM”. (Geneza 5,2)

Sunt trei elemente în acest scurt text: facerea, binecuvântarea şi omenia. Nu putem, nu trebuie se ne poziţionăm în afara Facerii lui Dumnezeu. Vom pierde Binecuvântarea şi Omenia.

Biserica nu lucrează cu jumătăţi de măsură, ne-am fi înecat de mult dacă ar fi fost aşa. Păcatul adamic a constat în „muşcătură”, mărul nu mai era întreg, devenea parte, părticică.

Căsătoria presupune parcurgerea căii de la natură la Har. Hristos întăreşte în Cana Galileei ceea ce fusese întemeiat în Rai (Fericitul Augustin).

Există două provocări aici: unii care nu vor să păşească pe această cale, alţii care vor să şi-o însuşească, amăgindu-se: „Sunt căi care i se par omului drepte, dar la capătul lor este fundul iadului” (Proverbele lui Solomon 16, 27).

Părintele Stăniloae spunea că „bărbatul şi femeia, numai împreună, alcătuiesc umanitatea completă”. Nu soţii, nu bărbatul şi bărbatul, nu femeia şi femeia.

Biserica simte mai bine ca oricine atacurile la această Alcătuire dumnezeiască, de aceea a coborât în mijlocul furtunii. Călugărul Epifanie, văzând-o pe Născătoarea de Dumnezeu cu omoforul întins, ca pe un acoperiş al Bisericii, îi mărturiseşte stareţului Andrei: „Mă înspăimântez”.

În prima zi a lunii octombrie, prăznuind Acoperământul Maicii Domnului, să înţelegem ce înseamnă astăzi să fii în afara Bisericii, dar, mai ales, ce înspăimântător lucru este să fii împotriva ei, împotriva UMANITĂŢII COMPLETE.