Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Oltenia Activităţi culturale în Arhiepiscopia Râmnicului

Activităţi culturale în Arhiepiscopia Râmnicului

Un articol de: Pr. Ioniţă Apostolache - 28 Aug, 2019

Arhiepiscopia Râmnicului organizează în zilele de 1 și 2 septembrie manifestări cultural-duhovnicești prilejuite de Centenarul „Antim Petrescu, Episcopul Râmnicului (1919-2019)”. În preambulul acestei activităţi culturale, Liga Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului a pus în desfăşurare săptămâna aceasta noi activităţi în cadrul proiectului „Pe urmele Doamnei Marica Brâncoveanu”.

Evenimentele dedicate Centenarului „Antim Petrescu, Episcopul Râmnicului (1919-2019)” vor debuta duminică, 1 septembrie, cu Sfânta Liturghie săvârșită de Înaltprea­sfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”-Parohia Vlăduceni, comuna Păușești-Măglași, urmată de slujba Parastasului pentru Episcopul Antim Petrescu, la 100 de ani de la trecerea sa în Îm­părăția lui Dumnezeu, informează arhiepiscopiaramnicului.ro. La finalul slujbei de pomenire, cu prilejul inaugurării va fi binecuvântată Biblioteca „Antim Petrescu” din localitatea Pău­șești-Măglași. Evenimentele comemorative vor continua luni, 2 septembrie, de la ora 10:00, cu Simpozionul „Centenar Antim Petrescu al Râmnicului”, în Sala „Iosif Episcopul” a Casei „Sfântul Ierarh Calinic”, din incinta Centrului eparhial. Parteneri ai evenimentelor sunt Forumul Cultural al Râmnicului, Primăria Păușești-Măglași, Biblioteca „Antim Petrescu” din Păușești-Măglași.

Episcopul Antim (Alexandru) Petrescu s-a născut în decembrie 1875, în satul Păușești-Măglași, județul Vâlcea. A studiat în satul natal și în școlile din Râm­nicu-Vâlcea, apoi la Seminarul Teologic din Râmnic (1889-1893) și la Seminarul Central din București (1893-1897). În anul 1896 a fost hirotonit diacon pe seama Mănăstirii Din­tr-un Lemn. A urmat cursurile Facul­tății de Teologie din București. În anul 1903 a fost hirotonit preot pe seama Bisericii „Sfinții Arhangheli” din Craiova. La 28 februarie 1912 a fost numit Arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La 3 iulie 1918 a fost numit Episcop de Râmnic, unde a slujit oficial până la 6 noiembrie 1918. S-a îngrijit în continuare de nevoile episcopiei, până la 6 septembrie 1919, când, la numai 44 de ani, a trecut la cele veșnice.

„Pe urmele Doamnei Marica Brâncoveanu”

Acesta este proiectul desfă­șurat în fiecare an de membrele Ligii Femeilor Creștin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului pentru cinstirea personalității impresionante a Doamnei Marica Brâncoveanu, după cum aflăm de pe arhiepiscopiaramnicului.ro. Astfel, săptămâna aceasta au fost organizate noi activităţi culturale, legate de vizitatea locurilor istorice, marcate de distinsa doamnă Brâncoveanu. După participarea la slujba Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Surpatele, membrele ligii au coborât pe poteca pe care odinioară Doamna Marica Brâncoveanu își plângea durerea, până la Mănăstirea Dintr-un Lemn, unde s-au închinat la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul a continuat la Mănăstirea Govora, mănăstire ce a fost restaurată și îmbodobită cu o frescă nouă în perioada brâncovenească.

Doamna Marica, fiică a postelnicului Neagoe şi nepoata domnului Ţării Româneşti, Antonie din Popești, după căsătoria din anul 1674 cu marele dregător Constantin, a ajuns doamna Țării Românești în anul 1688, odată cu urcarea pe tron a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Căsnicia lor a fost binecuvântată cu 11 copii: şapte fete (Stanca - n. 1676, Maria - n. 1678, Ilinca - n. 1682, Safta - n. 1686, Ancuţa - n. 1691, Bălaşa - n. 1693, Smaranda - n. 1696) şi patru băieţi (Constantin - n. 1683, Ştefan - n. 1685, Radu - n. 1690, Matei - n. 1698).

A sprijinit toate demersurile culturale iniţiate de către soţul ei: tipărirea de cărţi în limbile română, greacă, slavă şi chiar arabă, turcă sau georgiană, crearea unui stil arhitectural caracteristic epocii, care va purta numele domnitorului ctitor, dezvoltarea artelor decorative, ctitorirea de biserici şi mănăstiri, restaurarea locaşurilor de cult mai vechi şi împodobirea lor cu obiectele liturgice necesare. Au acordat ajutoare permanente aşezămintelor bisericeşti din Balcani şi Orientul Apropiat căzute sub dominaţia otomană şi au întreţinut relaţii cu toate patriarhiile ortodoxe.