Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Oltenia Bucurii sfinte la Craiova şi Bistriţa

Bucurii sfinte la Craiova şi Bistriţa

Un articol de: Pr. Ioniţă Apostolache - 16 Apr, 2019

Sute de credincioşi din Mitropolia Olteniei au venit la rugăciune în sfintele biserici, în cea de a V-a duminică a Postului Mare, închinată Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. În Cetatea Băniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit la mănăstirea vâlceană Bistriţa.

Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova a devenit neîncăpătoare pentru numărul credincioşilor veniţi la rugăciune duminică, 14 aprilie, la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu. În cuvântul de învăţătură, rostit la finele slujbei euharistice, ierarhul a tâlcuit cele două pericope duminicale rânduite spre a fi citite, evidenţiind tot­odată viaţa minunată a Sfintei Maria Egipteanca.

La finele săptămânii trecute, de praznicul Sfântului Ierarh Calinic, Înaltpreasfinţia Sa a liturghisit în biserica parohială din cartierul craiovean Valea Roşie, care şi-a serbat hramul. Cu acest prilej, a subliniat că „noi, cei de astăzi, suntem chemați la o viață duhovnicească. Bucuria cea mai mare trăită de toți sfinții a fost dobândirea Duhului Sfânt și a desăvârșirii în Hristos, fără de care nimic nu poate avea conținut. Suntem în postul acesta sfânt și binecuvântat. Să folosim în continuare aceste aripi ale postului și ale rugăciunii ca să ajungem cu bine la Sfânta Înviere, pe care să ne învrednicească Bunul Dumnezeu să o vedem și pe aceasta, dar și pe cealaltă, care va să vină în viața veșnică”.

Sfântă Liturghie arhierească la Altarul mănăstirii vâlcene Bistriţa

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a slujit duminică, 14 aprilie, la Mănăstirea Bistrița, din comuna Costești, Protoieria Horezu. În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinţia Sa a arătat că cinstea plăcută lui Dumnezeu nu se dobândește prin poftă de stăpânire și slavă deșartă, ci prin smerenie. „Duminica a V-a din Sfântul și Marele Post al Paștilor este numită și Duminica Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, pentru că această sfântă cuvioasă este pildă a pocăinței pentru credincioșii care caută înnoirea duhovnicească. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este pomenită în ziua de 1 aprilie. Evanghelia acestei duminici reliefează pilda femeii păcătoase care s-a pocăit de păcatele sale”, a mai spus Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie.

Mănăstirea Bistrița este aşezată într-o veche vatră sihăstrească şi la o distanţă de 43 km de Râmnicu Vâlcea, în comuna Costeşti, județul Vâlcea, fiind ctitorită la începutul anilor 1490, iar din anul 1497 aici se află spre cinstire moaştele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Trecerea timpului, dar mai ales cutremurul din anul 1838 au afectat mult locașul de cult, stare de degradare care a determinat demolarea bisericii. Reconstrucţia bisericii mănăstirii a fost începută în anul 1846 de domnitorul Gh. Bibescu şi terminată de domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei, în ziua sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului” din anul 1855. Pictura, finalizată în anul 1850, poartă semnătura lui Gheor­ghe Tattarescu. Din ctitoria boierilor Craioveşti se mai păstrează doar biserica bolniţei (1520), cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului”. Din aceeaşi perioadă datează şi biserica închinată sărbătorii „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, aflată în peştera unde erau ascunse moaştele Sfântului Grigorie în vremuri tulburi. Tot în acea peşteră se află Schitul „Sfinţilor Arhangheli” şi o colonie cu opt specii protejate de lilieci. Obştea mănăstirii, îndrumată de stavrofora Anastasia Honcioiu, este formată din 55 de maici care au diferite ascultări, între care la atelierele de pictură, broderie, sculptură şi cizelură. Mănăstirea Bistrița este una dintre mănăstirile vâlcene unde este citită Psaltirea continuu. De asemenea, slujbele sunt rânduite după tipicul Sfântului Sava, fiind săvârșită Sfânta Liturghie zilnic.