Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Oltenia Familia creștină – biserica de acasă

Familia creștină – biserica de acasă

Un articol de: Ioan Raţiu - 08 Feb, 2019

În toate scrierile de natură scripturistică ori patristică, familia creștină ocupă un loc aparte, binecuvântată fiind de Dumnezeu încă din momentul nașterii sale ca relație indisolubilă între bărbat și femeie, chiar în grădina Edenului. Soția, femeia, Eva sau viața devine astfel ființial legată de bărbatul ei prin creație și haric prin Sfânta Taină a căsătoriei creștine, în acest fel, ea devenind o prelungire legală și egală a soțului ei.

Primordial în cadrul legal-creștin este impetuos necesar să domnească legătura păcii și a dragostei desăvârșite între bărbat și femeie, iar această iubire să se răsfrângă și în nașterea de prunci. Mulți Sfinți Părinți îmbrățișează principiul conform căruia porunca dată prima dată de Dumnezeu în Treime în cadrul prim al familiei edenice, „Creşteţi şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi”, este într-o bună măsură împlinită de om. Astfel, creșterea sau înmulțirea, precum și umplerea pământului sunt împlinite statistic chiar cu mii de ani în urmă. Singura latură neîmplinită rămâne doar perpetuarea speciei umane care, ca deziderat dumnezeiesc, nu va putea fi împlinit pe deplin decât la sfârșitul veacurilor, când a doua venire a lui Hristos în lume, în vederea judecării acesteia, va pune capăt înmulțirii omului pe pământ și odată cu acesta și a păcatului care odrăslește moartea (cf. Iacob cap. 1).

Sfântul Clement Alexandrinul avea să afirme cu privire la cele enunțate: „Omul se face imaginea lui Dumnezeu în măsura în care, ca om, el ajută a da naștere omului”. Și mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru iubire, care este legătura desăvârşirii, spunea Pavel locuitorilor din Colose, îmbrăcați-vă întru iubire pe voi și pe copiii voștri, educându-i în spiritul moral-educativ-creștin tot mai absent atât din familii, cât și din școli. Această iubire se dorește a fi de natură reciprocă atât din partea părinților, cât și din partea copiilor, cinstindu-i, iubindu-i, ascultându-i și ajutându-i în caz de nevoi așa cum și ei, copiii, au beneficiat pe deplin de ascultarea, iubirea și ajutorul părinților în diferite etape ale vârstei lor. Nu trebuie scăpat din vedere că împlinirea acestei porunci este atât de importantă, încât din cele zece porunci vechi-testamentare este singura care promite ceva concret în schimbul împlinirii ei, „ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul Dumnezeu ţi-l va da” (Ieșire 20/12).