Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Oltenia O viaţă închinată slujirii lui Hristos

O viaţă închinată slujirii lui Hristos

Un articol de: Maria Floroiu ţicleanu - 21 Iul, 2016

Părintele Filon Popescu are 90 de ani și este preot din anul 1950. Deși ajuns la o vârstă venerabilă, preotul încă slujește la biserica din satul Andreești, județul Gorj, alături de parohul locului, Dorel Mănescu. Este căsătorit cu doamna preoteasă Constanța de 65 de ani și au avut împreună o viață plină de întâmplări ce merită a fi povestite.

Blândul preot, cu părul nins și aplecat de spate, ne pri­meș­te mereu în curtea sa cu bucurie, căci adoră oaspeții. Este un om jovial, care are mereu câte ceva de povestit. Are 90 de ani, dar încă slujește la biserica din Parohia Andreești, comuna Vladimir, alături de preotul paroh Dorel Mănescu. Viața sa a însemnat parcurgerea mai multor perioade istorice zbuciumate: schimbări de regimuri politice, comunismul, revoluția etc.

Absolvent al seminarului din Râmnic

Filon Popescu a fost fiul unui cantor bisericesc din Vladimir, care și-a dorit cu ardoare ca fiul său să devină preot. Astfel că și-a înscris băiatul la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, iar după mai bine de 12 ani de școală, tânărul Filon de atunci a fost hirotonit preot. „Eu am trecut de 90 de ani și am aflat de-a lungul vieții că Biserica are mulți dușmani”, își începe povestea părintele Filon. A mers să susțină examenul de absolvire la seminarul teologic alături de tatăl său. Își amintește și acum că-n acea vreme avea doar 25 de kilograme și a apărut în fața comisiei de admitere în costum popular tradițional schileresc, plin de teama că va fi respins. A fost admis, iar după seminar a mers și la facultate. „M-a născut mama pe 23 aprilie, dar m-au trecut în acte pe 8 mai. Mi-au căutat numele și nu se hotărau. Au găsit în sinaxar numele Filon și așa mi-a rămas. Am fost un copil dorit de familie și tata a vrut mereu să mă facă preot, cum el era cantor. Am luat la seminar din 140 de elevi și am făcut acel seminar de la Râmnicu Vâlcea. Aveam idealuri, visam să fac în parohia mea un rai!”, a povestit părintele Filon. A trăit în perioade istorice zbuciumate și a făcut opt ani de seminar.

„Aruncau cărțile pe stradă și eu le adunam cu părintele Iustin Moisescu”

„Am stat opt ani la seminar și apoi am făcut Facultatea de Teologie la București, căci am apucat două perioade istorice zbuciumate. Am absolvit facultatea cu excepțional, deși eram copil sărac. În 1948 a fost reforma în învățământ și ne-au dat afară pe toți. Aruncau cărțile pe stradă, de pe geamurile universității și eu le adunam cu părintele Iustin Moisescu, fostul Patriarh, mi-a fost profesor la universitate. După ‘48 ne-au trimis la fostul Seminar Central din București, desfiin­țaseră toate seminariile din țară. Opt ani de seminar și alți patru de facultate, plus alți doi după stilul vechi. De la seminar am puțini colegi care s-au făcut preoți. Au ales alte meserii. După ce am terminat facultatea, am venit acasă și în 1950 m-am însurat”, a povestit bătrâna față bisericească.

Prietenia cu părintele Teofil Părăianu

De ai avea mai mult timp, părintele Filon ți-ar spune povești cu harul său dat de Dumnezeu. I-a fost dat să încânte oamenii, să îi facă să îl asculte. „De când eram copil, Dumnezeu m-a ținut de mână!”, spune bătrânul preot. În lunga sa viață a învățat multe, a ajutat mereu pe cine a avut nevoie, și-a iubit familia și pe Dumnezeu. Una dintre cele mai prețioase amintiri este vremea petrecută alături de părintele Teofil Părăianu, unul dintre marii duhovnici ai neamului românesc: „Am fost prieten cu părintele Teofil Părăianu. Am fost prieteni! Vă dați seama? Avea ochii albaștri, dar se observa că nu vede cu ei. L-am cunoscut ­înainte să devin preot. La câteva zile înainte să mă facă diacon. Am stat două săptămâni ca diacon, mereu în compania părintelui Teofil Părăianu, care era student, nu devenise monah. L-am revăzut apoi după 20 de ani, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus și și-a amintit de mine. Scria la mașina de scris, deși era orb. Am de la dânsul scrisă o rugăciune. O păstrez și acum. L-am vizitat de mai multe ori după aceea”, a spus părintele Filon. „Părintele Stăniloae mi-a fost profesor, eram printre cei mai buni studenți! I-am mai avut profesori pe Petru Rezuș, Liviu Stan, părintele Burlacu, Cristescu. Părintele Stăniloae era un om minunat, un extraordinar profesor. Spunea că cine vrea să fie atent la ce spunea dânsul ­este, cine nu, treaba lui. Trebuia să ai înclinație spre studiul dogmaticii, așa credea dânsul”, a afirmat preotul Filon Popescu.

O căsnicie de aproape 65 de ani

Părintele Filon a luat-o pe Constanța când aceasta avea doar 15 ani. El abia împlinise 24 de ani și trebuia să se preoțească. Viața nu le-a fost ușoară, dar împreună și cu multă credință în Dumnezeu au depășit toate obstacolele. După căsătorie, a fost hirotonit și trimis preot în Harghita. „Un an am stat în Ardeal, la Harghita, ca preot între unguri. Orice rău aduce un bine, este un proverb nemțesc și așa a fost! Am stat puțin acolo. Am fost preot și la Șișești, în județul Mehedinți, vreme de doi ani. Grație socrului meu, m-au adus preot aici, la Vladimir. Era o perioadă grea, la Vladimir era un preot bătrân, mi-a părut rău de el. Nu aveam biserică acolo, la Negraia, era închisă cultului. Făceam slujbă la Luncă, dar era biserica prea mică. Am redeschis biserica din Negraia și oamenii m-au apreciat. Am stat 15 ani preot acolo. În 1967, cred, am venit preot aici, la Andreești. De aici am ieșit la pensie. Am reabilitat biserica de la Scoica. Tare greu a fost. Am lucrat după deviz. Abia am adus materialele care ne trebuiau. În 1977 era gata. Am sfințit-o-n toamnă. Atunci, în martie, a fost și acel cutremur groaznic. Dar biserica nu a pățit nimic. Aceasta este realizarea mea, am salvat această biserică”, a afirmat părintele Filon.

Slujește încă cu ajutorul lui Dumnezeu

Duminică, 17 iulie, părintele Filon a slujit alături de preoții Dorel Mănescu, Dragomir Țicleanu (preot paroh al Parohiei Țicleni și fost paroh al Parohiei Frasinu) și de Ioan Isuf (noul preot paroh al Parohiei Frasinu, Gorj). Preoții au slujit la Biserica Cocoanei din Parohia Frasinu, iar la finalul slujbei li s-a alăturat protoiereul locului, părintele Iulian Mărgineanu, care l-a învestit în noua misiune pe Ioan Isuf. Preotul Ioan Isuf a fost numit preot paroh al Parohiei Frasinu și va locui aici, alături de familia sa.