Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Oltenia Prinos de laudă căpeteniilor Apostolilor

Prinos de laudă căpeteniilor Apostolilor

Un articol de: Ziarul Lumina - 29 Iun, 2018

Prăznuirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel adună mulţime de credincioşi la rugăciune, pilda celor doi verhovnici adu­când folos duhovnicesc celor care le aduc cinstire. Cu acest prilej, aducem şi noi astăzi mulţumire lui Dumne­zeu pentru faptele lor minuna­te, zicând: „Cei ce sunteți între Apostoli mai întâi pe sca­un șezători și lumii învăță­tori, Stăpânului tuturor ruga­ți-vă, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă”.

Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chefa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, el este chemat să devină „pescar de oameni”. Mărturisește în numele apostolilor Dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Domnul Hristos, atunci când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor care alege ca apostol pe Matia în locul lui Iuda Iscarioteanul. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează „trei mii de persoane”.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia mântuirii în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și, în ultima parte a vieții, la Roma. A murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.

„Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din semenția tribului lui Veniamin. A fost elevul învățatului rabin Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. În Faptele Sfinţilor Apostoli se menţionează că a participat la uciderea Arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului, Sfântului Pavel i se arată Domnul Hristos într-o lumină orbitoare și îl mustră: „Saule, Saule, de ce Mă prigo­nești?”. Se con­vertește și pri­mește botezul de la Anania, Episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scrip­tură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.

Ocrotitorii celor întemniţaţi

Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Domnul Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit și ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Apostolul Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.

Postul Sânpetrului

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscut și sub denumirea populară de „Postul Sânpetru”. Postul acesta este rânduit de către Biserică întru cinstirea acestora, dar și întru amintirea faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel posteau și se înfrânau întotdeauna înainte de a întreprinde acte importante. În vechime, acest post mai era cunoscut și sub denumirea de „Postul Cincizecimii”, datorită tuturor darurilor Sfântului Duh care au ajuns la Sfinții noștri Apostoli.

Primele atestări ale Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel datează din secolul al IV-lea d.Hr., fiind consemnate în Consti­tuțiile Apostolice. Ulterior, infor­mații referitoare la acest post se vor găsi și la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, Episcopul Cirului, dar și la Sfântul Leon cel Mare. Conform cercetărilor patristice şi aghiografice, acest post obișnuia să se țină doar în cercurile monahale. Abia ulterior a ajuns să se extindă și în rândul credincioșilor.

Acest post nu are niciodată dată fixă, dat fiind faptul că începutul lui se stabilește în funcție de data în care cad Sfintele Paști. Postul începe întotdeauna în ziua de luni de după Duminica Tuturor Sfin­ților. Pentru a putea determina durata acestui post, se aplică regu­la: numărul de zile de la data Învierii (inclusiv) și până la data de 3 mai, atâtea zile durează postul.

În Postul Sânpetrului, zilele de sâmbătă și duminică au dezlegare la pește. De asemenea, dezlegare la pește este și în ziua sărbătorii Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv ziua de 24 iunie. Mai mult, dezlegare la pește este și în zilele de luni, marți și joi, numai dacă în aceste zile Biserica sărbă­torește un sfânt cu doxologie mare, cu polieleu și cu cruce neagră în calendarul bisericesc. Dacă însă o astfel de zi se întâmplă miercuri sau vineri, atunci se face dezlegare la untdelemn și vin. Dacă prăznuirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade într-o zi de miercuri sau vineri, în aceste zile se face dezlegare la pește, vin și untdelemn. (Pr. Marius Bârlădeanu)