Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Oltenia Sfinte Liturghii arhiereşti în trei mănăstiri oltene

Sfinte Liturghii arhiereşti în trei mănăstiri oltene

Praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost întâmpinat cu bucurie duhovnicească în trei mănăstiri oltene. Cu acest prilej, au fost săvârşite Sfinte Liturghii arhiereşti la Mănăstirea Cămărășeasca, în judeţul Gorj, la Mănăstirea Arnota, în judeţul Vâlcea, şi la Mănăstirea Topolniţa,în judeţul Mehedinţi. 

Praznicul Sfântului Ioan Botezătorul a fost cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Cămărăşeasca, în judeţul Gorj. Slujbele rânduite sărbătorii au început de miercuri seara cu Vecernia, Litia şi Privegherea. A doua zi, joi, 29 august, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de Înalt­preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, la Altarul de vară al mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. 

În cuvântul de învăţătură de la finele sfintei slujbe, Mitropolitul Olteniei a vorbit credincioşilor prezenţi despre semnificaţia duhovnicească a acestui mare praznic: „Sărbătoarea de astăzi este cu totul deosebită, având în vedere pe Sfântul Ioan Botezătorul, care are mai multe praznice în decursul anului bisericesc. Cinstim astfel: «Naşterea Sf. Ioan Botezătorul», «Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul», îl mai cinstim în 7 ianuarie, după Botezul Domnului, iar astăzi cinstim «Tăierea capului său». Această sărbătoare are în conţinutul ei un lucru tragic. Sfântul Ioan Botezătorul, pentru faptul că mustra pe Irod, pe Irodiada şi pe toţi care încălcau Legea lui Dumnezeu, a fost închis în temniţă şi la un moment, cu totul lumesc şi păcătos, a fost decapitat. Acest moment este consemnat în calendarul nostru ca fiind o sărbătoare. Din punct de vedere omenesc, această sărbătoare nu aduce mare bucurie, dar din punct de vedere duhovnicesc trecerea Sfântului Ioan Botezătorul din lumea aceasta este un lucru cu adevărat binecuvântat de Tatăl Cel ceresc. De fapt, Sfântul Ioan Botezătorul, prin viaţa sa, ne-a arătat multe lucruri diferite de viaţa altor sfinţi şi implicit de viaţa noastră. S-a născut din părinţii Zaharia şi Elisabeta, la un moment cu totul şi cu totul neaşteptat, la bătrâneţea acestora. Zămislirea sa arată cu adevărat puterea lui Dumnezeu şi a rugăciunilor părinţilor săi”.

În continuare, Înaltpreasfinția Sa a arătat că „dacă Dumnezeu l-a ajutat pe Sfântul Ioan Botezătorul să trăiască în pustie cu miere din flori sălbatice şi cu lăcuste, de data aceasta, Sfântul Ioan îşi încredinţează toată viaţa sa lui Dumnezeu. Acum Dumnezeu l-a primit în Împărăţia cea Cerească cu totul. Trecerea lui dincolo nu este un act de nedreptate, ci este o răsplată mai mult decât putem să ne imaginăm cu logica noastră. În momentul în care el se aduce jertfă lui Dumnezeu, ca un miel fără de glas înaintea călăilor, îşi pleacă capul, dându-şi viaţa cea pământească în schimbul celei veşnice”. 

La Sfânta Liturghie, IPS Părinte Mitropolit a hirotonit întru diacon pe tânărul Marius Vasile Zanea pe seama Paraclisului „Sfân­tul Grigorie Teologul” din incinta Seminarului Teologic din Craiova.

Liturghie arhierească la Mănăstirea Arnota

În aceeaşi zi, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit Sfânta Liturghie în paraclisul Mănăstirii Arnota, ctitoria voievodală a lui Matei Basarab. După rostirea Sfintei Evanghelii, Părintele Arhiepiscop Varsanufie a precizat că relatarea Sfântului Evanghelist Marcu (VI, 14-30) despre decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul are un înțeles istoric, dar și unul teologic, deoarece nedreapta ucidere cea fără de lege a regelui Irod, robul beţiei şi al desfrânării, a fost o prevestire a morții Mântuitorului Hristos. Astfel, Sfântul Ioan Botezătorul este Înaintemergător al Mântuitorului Hristos cu naşterea, propovăduirea şi moartea. „Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că «toată grija evanghe­liștilor a fost a vorbi de viața și învățătura lui Hristos. N-au vorbit de o întâmplare străină, decât dacă avea legătură cu Hristos. Așa­dar, nici acum n-ar fi pomenit de istoria aceasta, dacă n-ar fi avut legătură cu Hristos și dacă Irod n-ar fi spus că Iisus este Ioan înviat din morți». Ca și Sfântul Ilie, care a provocat ura Izabelei deoarece a mustrat pe soțul ei, regele Ahab, Sfântul Ioan Botezătorul și-a atras mânia Irodiadei, apoi și moartea mucenicească, pentru că l-a mustrat public pe tetrarhul Irod că s-a căsătorit cu femeia fratelui său, de la care ea avea un copil, în timp ce soțul ei, fratele lui Irod, încă trăia. Prilejul Irodiadei de a-și revărsa ura demonică asupra Sfântului Ioan, de care Irod «se temea, știindu-l bărbat drept și sfânt» (Marcu VI, 20), a fost sărbătorirea zilei de naștere a lui Irod, ospăț la care au participat dregătorii, căpeteniile oștirii și fruntașii din Galileea, dar și fiica Irodiadei, Salomeea, care a jucat, plăcând lui Irod atât de mult, încât s-a jurat să-i dea până la jumătate din regat. Aceasta, sfătuită de mama ei, a cerut pe o tipsie capul Sfântului Ioan Botezătorul. Apoi, nelegiuita Irodiada i-a înțepat un ac în limba Sfântului Ioan, cu un cuțit i-a crestat capul, pentru că nu îndura cuvintele sale nici după moartea sa, iar apoi l-a îngropat într-un loc necurat”, a spus IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie.

În cadrul sfintei slujbe, Înalt­preasfinția Sa a hirotonit diacon pe teologul Silviu Marian Dumi­trașcu, consilier eparhial la Sectorul bunuri și imobile bisericești, pe seama Catedralei Arhiepiscopale „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea.

Mănăstirea Arnota, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, este aşezată la 52 km de Râmnicu Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa, pe o terasă a muntelui Buila, la o altitudine de 820 de metri. Este ctitorie a voievodului Matei Basarab, pe locul altor biserici, fiind construită între anii 1632 şi 1636 ca necropolă domnească. Locașului de cult i s-a adăugat un pridvor cu turlă de către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, strănepot al voievodului Matei Basarab. În mănăstire viețuiesc monahii, îndrumate de maica stareță, stavrofora Ambrozia Rucăreanu.

Bucurii sfinte la Mănăstirea Topolniţa

Praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul a început la Mănăstirea Topolniţa, în judeţul Mehedinţi, din 28 august, atunci când a fost săvârșită slujba Privegherii de către o delegație de la Centrul eparhial. În dimineaţa sărbătorii „Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, s-au oficiat slujba de sfinţire a apei, Taina Sfântului Maslu şi Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură, Preasfințitul Părinte Nicodim a descris această sărbătoare și a vorbit despre împlinirea poruncilor lui Dumnezeu, îndemnându-i pe oameni să se întoarcă mai mult spre Dumnezeu. În continuare, arhiereul locului le-a citit celor prezenţi mai multe rugăciuni de dezlegare de păcate şi de blesteme. 

În cadrul Sfintei Liturghii, preacuviosul părinte ierodiacon Iacob Forminte, de la Mănăstirea Vodița, a fost hirotonit ieromonah pe seama aceleiași mănăstiri, iar preacuviosul părinte Gherasim Armulescu, de la Mănăstirea Topolnița, a fost hirotesit arhimandrit.

La final a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru ctitorii şi vieţuitorii sfintei mănăstiri trecuţi la Domnul. Răspunsurile din timpul Sfintei Liturghii au fost date de către psalții Catedralei Episco­pale din Drobeta-Turnu Severin.

Hramul Mănăstirii Topolniţa este unul de tradiţie pentru credincioşii din zona de munte a judeţului Mehedinţi. În trecut, ei veneau în pelerinaj în număr mare, mergând pe jos. După tradiţie, prima biserică a mănăstirii a fost zidită de Sfântul Nicodim, în secolul al XIV-lea. Biserica actuală, în formă de cruce, a fost ridicată în anul 1646 de ctitorul Lupu Buliga. 
În anul 1932, Comisia monumentelor istorice a făcut reparaţii parţiale şi s-au reconstruit trei chilii. Mai târziu, s-au executat reparaţii şi restaurări, prin grija Mitropolitului Nestor Vornicescu al Olteniei. În ultimii ani s-au ridicat un corp de chilii şi un dig pentru prevenirea inundaţiilor. Actualmente, mănăstirea are 12 vieţuitori, stareţ fiind arhimandritul Pavel Nicolăescu.