Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Slujire arhierească la catedrala din Drobeta-Turnu Severin

Slujire arhierească la catedrala din Drobeta-Turnu Severin

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Oltenia
Un articol de: Ziarul Lumina - 12 Ianuarie 2019

Dreptslăvitorii creștini severi­neni sunt chemați la rugăciune și comuniune în Duminica după Botezul Domnului, bucurându-se de prezenţa ierarhului locului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, care va sluji Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Drobeta-Turnu Severin. Pericopa evanghelică din această duminică (Matei IV, 12-17) ne vorbeşte despre Începutul propovăduirii Domnului şi ispitirea Sa în pustia Qarantaniei. Disputa din pustia Quarantaniei a fost încercarea de a i se sugera Mântuitorului Hristos, la un moment dat, o altă evanghelie, una falsă, inversă, Evanghelia altei împărăţii. Ea nu-i putea fi sugerată cu mai multe şanse de succes nicăieri altundeva decât în deşert, în pustie, în condiţii de foame şi de sete, acolo unde, neexistând nimic, altceva nu putea tenta mai puternic decât a avea totul.
„A avea” în schimbul pierderii lui „a fi”. A avea ceea ce trece, în schimbul lui a fi veşnic. Sau măcar a opta pentru prioritatea lui „a avea”. Iisus a optat pentru primatul lui „a fi”. El credea că ceea ce îi merge uneori cu unii oameni îi putea merge şi cu Omul Iisus. Iisus a restabilit însă repede şi simplu scara solidă a valorilor, aşa cum erau ele statornicite acolo, în împărăţia cea veşnic asemănă­toare cu ea însăşi, adresân­- du-i-se ca unui coate-goale, pripăşit la periferia împărăţiei şi tolerat acolo din raţiuni necunoscute nouă în întregime. „Piei, Satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti” (Mt. 4, 10).