Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Transilvania Conferinţe preoţeşti de primăvară în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului

Conferinţe preoţeşti de primăvară în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului

Un articol de: Andrei Fărcaş - 17 Mai, 2019

Conferinţele preoţeşti de primăvară în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului în cadrul Anului Omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) în Patriarhia Română au început pe 13 mai la Târgul Lăpuș și au continuat pe 14 mai la Carei.

Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Ma­ra­mureşului şi Sătmarului, a prezidat conferinţa preoţească de primăvară, care a avut loc în biserica cu hramul „Înălţarea Domnului” din Târgul Lăpuş, unde este paroh Florin Stan, protopopul Lăpuşului. La conferinţă a participat şi Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar. Au fost prezenţi peste 350 de preoţi din protopopiatele Baia Mare, Chioar şi Lăpuş. Conferința a început cu Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, iar din sobor au făcut parte arhim. Macarie Motogna, exarh mănăstiresc şi stareţul Mănăstirii Rohia, protos. Vasile Filip, stareţul Mănăstirii Rohiţa, cei trei protopopi, Fabian Coroian al Băii Mari, Nicolae Petruş al Chioarului, Florin Stan al Lăpuşului, şi cei trei secretari protopopeşti: pr. Ioan Zorel Buia - Baia Mare, pr. Ciprian Coza - Chioar şi pr. Mihai Cornel Gheduţiu - Lăpuş. La strană cu dat răspunsurile un grup de preoţi şi diaconi din cele trei protopopiate. La sfârşitul Sfintei Liturghii a fost oficiat un Te-Deum.

Conferinţa întocmită de arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, a avut titlul „Satul - grădina cultivării şi leagănul păstrării credinţei, vieţii, sufletului, culturii şi valorilor spirituale şi tradiţionale ale Maramureşului şi Sătmarului”. Structurată pe șapte capitole, conferinţa a avut o introducere cuprinzătoare despre satul românesc, după care au urmat capitole legate de trecutul istoric al satului mara­mureșean, valorile şi particularităţile satului maramureşean şi sătmărean (port, tradiţie, meşteşug), provocările din satul contemporan, perspective ale satului maramureşean şi sătmărean, concluzii şi o bibliografie despre satul românesc. În introducere, autorul plasează un citat despre nuanţarea semantică a termenilor casă, locuinţă, cămin, pe care părintele Nicolae Steinhardt o face în cartea sa „Monologul polifonic”, ediţia apărută la Editura Mănăstirii Rohia / Polirom, Iaşi, în anul 2012: „Oamenii dintotdeauna şi de pe tot întinsul pământului au făcut deosebire între aceste trei substantive: casă, locuinţă, cămin. Casa e clădirea, imobilul, zidirea; locuinţa e suprafaţa locuibilă, poate cuprinde construcţia întreagă sau numai o parte a ei; căminul e cu totul altceva, e aşezare, e sălaş, e refugiu, e cuib, e adăpost”. Mai apoi, referentul arată că „Satul românesc este, de fapt, sufletul sau scânteia vieţii poporului român, pentru că în satul natal îşi regăseşte fiecare om originea şi trăsăturile sale spirituale. Dacă analizăm un pic descrierea Raiului din capitolul Facerea al Sfintei Scripturi, constatăm că acesta este prezentat ca o Grădină minunată, cu pomi fructiferi şi animale, o imagine ce ne duce cu gândul la peisajul din mijlocul şi din împrejurimile satului. Dumnezeu nu l-a pus pe om într-o cetate sau o urbe, ci într-o grădină, semn că acolo este locul omului îndumnezeit, făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”.

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a adresat preoţilor prezenţi la conferinţă, un cuvânt despre situaţia actuală a satului românesc şi slujirea preoţească în condiţiile în care satele sunt tot mai nelocuite: „Avem 200.000-300.000 de credincioşi tineri în afara Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Oaşul este pustiu, iar Maramureşul pe jumătate pustiu. Este momentul să judecăm ce fel de societate dorim. Măcar în al 12-lea ceas trebuie să ne aducem oamenii lângă noi. Trăim drama depopulării satelor”.

Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, prin Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, a întocmit un program cu 12 puncte, cu proiecte care se vor implementa anul acesta, destinate satelor, precum: „Cartea - lumină pentru sate” prin care se vor înfiinţa biblioteci săteşti în localităţile sărace; mini sat tradiţional, arhaic construit în parohii; „Drumul Catedralelor din lemn”, un circuit destinat tinerilor care vor străbate peste 150 kilometri, în căruțe, pe un traseu ce cuprinde 14 catedrale de lemn monumente istorice şi UNESCO; întâlniri, de ziua emigrantului, prima duminică după Adormirea Maicii Domnului, cu emigranţii, în parohii - parohiile vor întocmi tabele cu familiile plecate din ţară, pentru a avea o evidenţă a lor, deoarece primăriile nu au; monografii ale satelor întocmite de preoți; expoziţie foto cu satele din Maramureş şi Sătmar; înfiinţarea Ordinului Justinian Arhiepiscopul” şi a Medaliei „Justinian Arhiepiscopul” care vor fi oferite preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari din satele Eparhiei. 

Conferinţă preoţească la Carei

Preasfinţitul Părinte Iustin a prezidat, pe 14 mai, conferinţa preoţească de primăvară de la Carei, care a avut loc în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” și la care au participat peste 150 de slujitori ai altarelor din protopopiatele Satu Mare, Oaş şi Carei. La conferinţă a luat parte şi Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul. 

Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, înconjurat de un sobor de preoţi, din care au făcut parte arhim. Emanuil Rus, stareţul Mănăstirii Bixad, protos. Gherontie Nergheş, stareţul Mănăstirii Măriuş, Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, Marcel Malanca, protopopul de Oaş, Florian Mocan, protopopul de Carei, secretarii protopopeşti, diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de preoţi şi diaconi din cele trei protopopiate. La sfârşitul Sfintei Liturghii a fost oficiat un Te-Deum. 

Arhim. Ioachim Tomoiagă a susţinut conferinţa „Satul - grădina cultivării şi leagănul păstrării credinţei, vieţii, sufletului, culturii şi valorilor spirituale şi tradiţionale ale Maramureşului şi Sătmarului”.
„Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne aminteşte, în cuvintele sale părinteşti, despre caracteristicile sociale şi comunitare ale satului, despre sfinţenia cu care ţăranul român binecuvintează locul prin care păşeşte. Preafericirea Sa Părintele Patriarh mai menţionează faptul că omul credincios se conduce după principiul: «Totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu». În acest sens, cu frica de Dumnezeu în suflet, ţăranul îşi pune nădejdea în Bunul Dumnezeu şi în slujitorii Bisericii, pe care îi cheamă să binecuvinteze holdele, semănatul, primele roade şi fântânile. Troiţele închinate de săteni sunt menite să păzească fântânile, casele, colinele sau drumurile şi, totodată, să le amintească neîncetat oamenilor de dragostea cea mare şi adevărată a lui Dumnezeu pentru întreaga omenire”, a arătat arhim. Ioachim Tomoiagă.

Vorbind despre importanţa istorică a satului românesc, arhim Ioachim Tomoiagă a amintit relatările acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, despre „satul românesc de odinioară, despre oamenii lui, nobili şi supuşi, laici şi clerici, români şi alţii, lăcaşuri de cult, eroii sacrificaţi pentru cauze mai bune sau mai rele” și despre faptul că „mai toţi intelectualii noştri din epoca modernă au sorginte rurală. Unele ţări din jur au dezvoltat de-a lungul vremii naţionalisme nobiliare orgolioase şi exclusiviste şi au format naţiuni elitiste în care poporul român a pătruns greu şi târziu: la noi, la români, naţionalismul a fost teoretizat şi susţinut mai ales de intelectualii de extracţie rurală, pentru care satul era ca icoanele sfinte”. 

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre misiunea preotului din prezent, atât de la oraş, cât şi de la sat, despre un nou mod de abordare a misiunii pastorale, mai ales în ceea ce priveşte pastoraţia tinerilor care trebuie atraşi spre Biserică prin activităţi dinamice şi interactive. Ierarhul s-a oprit și asupra fenomenului emigrării şi la activităţile pe care le desfăşoară Eparhia în legătură cu cre­dincioșii din străinătate. Ierarhul a amintit, cu acest prilej și proiectele care se vor derula anul acesta în Eparhie, destinate satelor.