Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Transilvania Veşnicia s-a născut la sat

Veşnicia s-a născut la sat

Un articol de: Ierom. Maxim Morariu - 26 Aug, 2019

Volumul „Veşnicia s-a născut la sat”, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, apărut la Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2019, include discursul despre satul românesc rostit de către PF Părinte Patriarh Daniel, cu prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” în 2011, precum şi discursurile despre sat şi ţăran ale unor personalităţi ale culturii române, precum Liviu Rebreanu, Lucian Blaga sau Octavian Goga.

Declarat de către Patriarhia Română „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bise­ricești”, anul 2019 a fost marcat de mai multe iniţiative editoriale şi culturale aflate în legătură cu aceste aspecte. Între acestea, volumul intitulat sugestiv: „Veşnicia s-a născut la sat”, ajuns deja la a doua ediţie, înscrie cu cinste o pagină frumoasă şi se constituie într-o lectură reconfortantă pentru cititorul care doreşte să pătrundă în subtilitatea vieţii rurale şi să înţeleagă metamorfoza imaginii ţăranului şi a universului său în cultura română de-a lungul timpului. 

Lucrarea se deschide cu discursul rostit de către Părintele Patriarh Daniel la data de 7 decembrie 2011, cu prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Textul lui nu se constituie doar într-unul cu valoare de adevărată prefaţă sau într-o sinteză a celorlalte, căci trebuie menţionat faptul că alte discursuri fundamentale precum cel al lui Liviu Rebreanu, Lucian Blaga sau Octavian Goga, sunt de asemenea antologizate aici, ci şi într-o frumoasă radiografie a universului sătesc şi complexităţii lui. În partea de motivaţie a demersului, Preafericirea Sa vorbeşte despre motivele pentru care a ales satul românesc ca subiect al unei prelegeri atât de importante şi se exprimă cu părintească îngrijorare cu privire la viitorul său: „Am ales ca temă a cuvântului nostru inaugural satul românesc pentru două motive principale: Primul motiv este sensibilitatea profundă a transilvănenilor faţă de semnificaţia satului românesc în istoria poporului român, după cum se vede de pildă la poeţi şi prozatori ca George Coşbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga şi Liviu Rebreanu. Al doilea motiv este starea precară şi incertă a satului românesc începând cu epoca colectivizării, industrializării şi urbanizării comuniste şi continuând cu fenomenul emigraţiei în străinătate în perioada care a urmat după anul 1990” (pp. 5-6).

Textul Preafericirii Sale este urmat apoi de un altul, dedicat episcopului Nicolae Ivan şi rolului satului românesc în formarea sa, scris de părintele Mitropolit Andrei al Clujului (pp. 35-48) şi de cel al domnului academician Ioan Aurel Pop, care vorbeşte despre sat ca esenţă a spiritului istoric românesc (pp. 49-60). Pornind de la un gând al scriitoarei franceze Marguerite Yourcenar, care subliniază importanţa dragostei pentru trecut în cercetarea istorică, dânsul arată că: „trecutul, evocat în cronicile satelor noastre, cu bun meşteşug, de mari personalităţi sau de preoţi, învăţători şi profesori de la ţară, vorbeşte de la sine şi ajunge la sufletul cititorului” (p. 51). 

Urmează apoi trei discursuri de recepţie în Academia Română, devenite referenţiale pentru înţelegerea universului rural din spaţiul românesc: cel al lui Lucian Blaga (pp. 61-90), cel al autorului fundamentalului roman românesc Ion (pp. 91-120) şi cel dedicat poetului ţărănimii şi relevanţei universului format la interferenţa dintre tradiţie, spiritualitate şi mantric, de către succesorul său în jilţul de academician, Octavian Goga (pp. 121-168).

Lucrarea se constituie aşadar într-o frumoasă antologie în paginile căreia, autori contemporani, formatori de opinie şi de relevanţă pentru spaţiul spiritualităţii, dar şi pentru cel al vieţii sociale sau istoriei, precum Părintele Patriarh Daniel, Părintele Mitropolit Andrei sau domnul preşedinte în exerciţiu al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, îşi dau mâna simbolic, peste veacuri, cu oameni care au răsărit din plămada pământurilor transilvănene, şi nu doar, că au înţeles în profunzimea lui spiritul şi destinul ţăranului român, ci i-au şi imortalizat profilul idilic în paginile operelor lor, contribuind totodată la emanciparea acestei categorii sociale.