Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Sinaxar Odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh; Sf. Ier. Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti; Sf. Sfinţit Mc. Eusebiu, Episcopul Samosatei (Începutul Postului Sf. Ap. Petru şi Pavel. Dezlegare la peşte)

Odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh; Sf. Ier. Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti; Sf. Sfinţit Mc. Eusebiu, Episcopul Samosatei (Începutul Postului Sf. Ap. Petru şi Pavel. Dezlegare la peşte)

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 22 Iun, 2019

Sfântul Ierarh Grigorie s‑a născut la Bucureşti în 1765 din părinţi cucernici şi iubitori de Dumnezeu şi a primit la botez numele Gheorghe. Încă din pruncie s‑a arătat iubitor de înţelepciune, învăţând cu multă râvnă şi dragoste la şcolile înalte ale vremii, unde a dobândit o cunoaştere temeinică a învăţăturilor dumnezeieşti. A fost ucenicul Sfântului Paisie Velicicovschi la Mănăstirea Neamţ, unde a fost tuns în monahism, primind numele Grigorie. A mers la Muntele Athos, apoi, întors la Mănăstirea Neamţ, a început a tălmăci dumnezeieştile cărţi ale Sfinţilor Părinţi. După aceasta, s‑a aşezat la Mănăstirea Căldăruşani, unde, fiind găsit în 1823 de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, a fost adus la Bucureşti şi ridicat în scaunul de Mitropolit al Ţării Româneşti. Ca mitropolit nu şi‑a îngăduit odihna, ci a zidit biserici, a hirotonit preoţi şi a întemeiat şcoli de luminare a poporului. Întreaga viaţă şi lucrare a Mitropolitului Grigorie în ogorul Domnului a fost o pildă de sfinţenie şi de iubire jertfelnică pentru păstoriţii săi, de ajutorul lui bucurându‑se mulţi sărmani, văduve, copiii orfani, cărora le oferea hrană, adăpost şi cărţi spre învăţătură. La moartea sa nu s‑au găsit în chilie bunuri sau bani, ci o mulţime de cărţi pregătite de el spre a fi oferite şcolarilor. A stat în exil peste 4 ani, trimis fiind de conducerea rusească, aşezată în acea perioadă în Principatele Române. A purces pe drumul pribegiei la Chişinău, la Buzău apoi la Mănăstirea Căldăruşani. S‑a mutat în pace la Domnul pe 22 iunie 1834.