Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Sinaxar Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 26 Oct, 2019

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (†303) a trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (284-311) şi era fiul dregătorului cetăţii Tesalonic. Părinţii săi l-au botezat pe ascuns de frica prigoanelor şi îl învăţau tainele sfintei credinţe creştine. Şi aşa, Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele părinţilor săi, dar mai ales a început a lucra în el harul lui Dumnezeu. După moartea tatălui său, Sfântul Dimitrie a ajuns dregător în locul lui, cârmuind cu multă vrednicie poporul şi propovăduind pe faţă credinţa în Hristos-Domnul. Întorcându-se biruitor din­tr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă praznic în fiecare cetate în cinstea zeilor. Sfântul Dimitrie a mărturisit atunci că este creştin şi pentru aceasta a fost întemniţat. În timpul jocurilor în cinstea împăratului, un luptător, Lie, vandal de neam, se lupta cu cei viteji şi-i ucidea, aruncându-i în suliţe, mai ales pe creştini. Atunci, tânărul Nestor a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie să lupte cu Lie, şi, însemnându-l cu semnul Crucii pe frunte, Nestor l-a biruit pe acela. Înainte de luptă, Nestor a strigat cu glas mare: „Dumnezeul lui Dimitrie, aju­tă-mi!” Apoi a început să se lupte cu potrivnicul, pe care, trântindu-l jos în suliţele cele ascuţite, l-a omorât. Împăratul s-a mâhnit foarte tare de pierderea lui Lie, mai mult decât dacă ar fi căzut el din împărăţia sa. Chemând la el pe Nestor, i-a zis: „Tânărule, cu ce farmece l-ai biruit pe Lie? El a omorât atâţia oameni mai puternici decât tine şi tu cum l-ai omorât pe dânsul?” Nestor a răspuns: „Împărate, eu nu am biruit pe Lie cu farmece, ci cu puterea lui Hristos, adevăratul Dumnezeu, am făcut aceasta”. Acestea dacă le-a auzit păgânul împărat, s-a mâniat foarte tare şi a poruncit unui boier, pe care îl chema Marchian, să-l scoată pe Nestor afară de poarta cea de aur şi să-i taie capul cu cuţitul. În acest chip s-a sfârşit Sfântul Nestor, după cuvântul Sfântului Dimitrie. Maximian aflând că Sfântul Dimitrie l-a îndemnat pe Nestor să lupte, trimiţând ostaşi, l-au străpuns cu suliţele. „Precum Lie a fost aruncat în suliţe de Nestor şi a murit, aşa şi Dimitrie să fie străpuns cu suliţele, ca de aceeaşi moarte să moară cel care a pricinuit moartea iubitului meu Lie”, aşa zicea împăratul. Dar s-a înşelat nebunul împărat, socotind că sfinţii mor cu aceeaşi moarte ca şi păcătoşii, pentru că moartea păcătoşilor este cumplită, iar a sfinţilor este cinstită înaintea Domnului.