Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Sinaxar Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Clement, Episcopul Romei, şi Petru, Episcopul Alexandriei (Dezlegare la peşte)

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Clement, Episcopul Romei, şi Petru, Episcopul Alexandriei (Dezlegare la peşte)

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 24 Noi, 2019

Sfântul Clement (†101) era roman şi a fost adus la credinţă de Sfinţii Petru şi Pavel, fiind al treilea episcop al Romei, după Lin şi Anaclet. A păstorit Biserica lui Hristos de la Roma aproape 10 ani. În anul 96, Sfântul Clement le-a scris o epistolă corintenilor care se răzvrătiseră împotriva preoţilor lor, făcându-i astfel să se pocăiască şi să-şi recunoască greşeala. Tradiţia Bisericii spune că a murit mucenic. Fiind prins pe vremea prigoanei lui Traian (98-117) şi nesupunându-se poruncii lui, a fost surghiunit într-o cetate îndepărtată, Cherson (Crimeea de azi), iar acolo a fost osândit să fie aruncat în mare, legându-i-se de grumaz o ancoră de corabie. Astăzi, Biserica Ortodoxă îl cinsteşte şi pe Sfântul Sfinţit Mucenic Petru, Episcopul Alexandriei (†312). Acesta a trăit pe vremea lui Maximin şi a ajuns Episcop al Alexandriei după moartea lui Teoná (300). A păstorit Biserica în vremea prigoanei lui Diocleţian şi a urmaşilor lui. Istoricul Eusebiu îl numeşte dascăl minunat al credinţei creştine şi podoabă dumnezeiască a episcopilor. În acele vremuri pline de groază, Sfântul Mucenic Petru a întărit pe mulţi dintre cei slabi şi fricoşi, iar în cele din urmă a fost izgonit şi el pentru Hristos. Şi umbla prin Fenicia şi Palestina, întărind pe creştini prin scrisori şi cerând darul Duhului Sfânt pentru dânşii. Dumnezeu i-a descoperit Sfântului Petru într-o vedenie tot răul pe care Arie avea să-l aducă în Biserică. El l-a văzut pe Domnul în chip de copil ca de 12 ani, purtând o haină ruptă din cap până în picioare. Întrebând pe Hristos cine i-a rupt haina, Domnul a spus că Arie, arătând prin aceasta ruptura pe care a făcut-o ereticul între Tatăl şi Fiul, nemărturisindu-L pe Hristos deofiinţă cu Tatăl. Iar în vedenie Domnul a încheiat: Să nu-l faci pe el urmaşul tău! Din porunca împăratului, Sfântului Petru i s-a tăiat capul, câştigând astfel cununa mucenicilor.